Marea nesfârșită de Rick Yancey

Marea nesfârșită de Rick Yancey

My rating:  2 of 5 stars 

Se știe cât de entuziasmat am fost de primul volum. I-am dat chiar patru stele pe goodreads pentru că mi-a plăcut avântul scriitorului, povestea, narațiunea rapidă și plină de adrenalină. Ei bine, de data asta, cel de-al doilea volum al lui Yancey a fost plictisitor cât cuprinde. Incredibil de plictisitor….

Povestea se reia de unde s-a terminat primul volum și începe să țese încetul cu încetul următorul pas al aventurii tinerilor care trebuie să țină piept extratereștrilor invadatori. Nu știu cum să vă povestesc mai mult despre carte astfel încât să nu dau în vileag elemente decisive care vă pot strica surprizele care vă pândesc la tot pasul în carte, așa că trec direct la ce mi-a plăcut și ce nu la acest al doilea volum din trilogia lui Yancey – o să fie o recenzie foarte scurtă, într-adevăr.

Ce nu mi-a plăcut și m-a călcat pe nervi în ultimul hal a fost stilul fracturat și cu fraze aruncate parcă din balon pe care Yancey l-a adoptat și pe care l-a adus la extrem în acest volum. Povestea se dezvoltă prin gura personajelor și modul de exprimare ales de Yancey este extrem de nefericit pentru că personajele par complet incoerente și incapabile de a lega două cuvinte, de a retrăi amintiri recente, de a povesti prin ce au trecut cu doar câteva zile sau ore în urmă. Deconcertant și enervant.

Poveștile de dragoste se complică însă se păstrează o ușoară notă de emoție și neprevăzut astfel încât cititorul să nu fie cu adevărat liniștit că fiecare personaj și-a găsit în sfârșit perechea.

Toate personajele suferă la nivel de construcție, fără nici o excepție. Scriitura este slabă și tinde să fie obositoare.

Din fericire poate să surprindă încă anumiți cititori și încă mai are acel suflu și avânt tineresc de care Yancey se face vinovat și care sunt sigur că o să prindă pe și mai mulți adolescenți. Din păcate, de data aceasta, pe mine Yancey nu m-a mai surprins și nu m-a mai impresionat. Poate la al treilea volum își ia revanșa.

De ce 3 stele: scriitura enervantă, obositoare, personaje lăsate de izbeliște și slab construite, pe alocuri autorul parcă se chinuie să reînnoade povestea care parcă i-a scăpat de sub control. O lectură facilă care nu m-a entuziasmat deloc.

Prezentarea editurii:

Al Cincilea Val al invaziei extraterestre care a lovit Pământul face ravagii printre puţinii oameni rămaşi în viaţă: „nu Ceilalţi au inventat moartea; ei doar au perfecţionat-o“.

Un hotel părăsit, ros de şobolani şi de frigul unei ierni aprige, nu poate fi o ascunzătoare bună pentru grupul de tineri supravieţuitori care au reuşit să rămână împreună. Cineva trebuie să rişte plecând în căutarea unui loc sigur, chiar dacă asta ar însemna să nu-şi mai vadă prietenii niciodată. Pericolele care îi pândesc aici sunt multe şi imprevizibile. Cine s-ar gândi că o fetiţă de 5 ani salvată de la îngheţ ar putea pune în primejdie viaţa tuturor?

Marea nesfârşită, cea de-a doua parte a trilogiei lui Rick Yancey, e o lectură care nu se parcurge decât cu sufletul la gură; ca un meci de şah unde tensiunea dintre cei doi jucători zbârnâie în permanenţă şi e gata să explodeze în orice moment.

„Un roman SF grandios plin de tot romantismul, acţiunea şi suspansul pe care ţi le-ai putea dori.“ 

Seventeen.com