Bookfest 2015: Uriașul îngropat – Kazuo Ishiguro

Uriașul îngropat de Kazuo Ishiguro

Notă: 1 din 5 stele

Prezentarea editurii:

– Roman aflat pe lista de bestselleruri a Salonului International de Carte Bookfest, editia 2015 Kazuo Ishiguro este autorul romanului Ramasitele zilei, transpus cinematografic, in anul 1993, de regizorul James Ivory, intr-un film de exceptie, avindu-i ca protagonisti pe Anthony Hopkins si Emma Thompson.Traducere din limba engleza de Vali Florescu

 

Prin Uriasul ingropat, Kazuo Ishiguro alege sa se aplece asupra unei ere de legenda, spunind o poveste ce pare desprinsa din ispravile Cavalerilor Mesei Rotunde. La citiva ani dupa moartea regelui Arthur, cel care i-a condus pe britoni la izbinda in fata saxonilor invadatori, capcaunii, dragonii si zinele inca aprind imaginatia oamenilor, intr-o Anglie aflata in ruina. Dar cel putin au incetat razboaiele crunte care macinasera tara ani de-a rindul, intretinute de ura inversunata dintre cele doua popoare. Peste toate pare sa se fi pogorit ceata unei uitari stranii, iar trecutul tuturor si al fiecaruia in parte se mai poate alcatui doar din zvonuri, presupuneri si crimpeie de amintiri. Pe acest fundal, doi batrini britoni, Axl si Beatrice, pe care ii leaga o indelungata si trainica iubire, hotarasc sa plece in cautarea fiului lor de mult uitat. Pe drum ii intilnesc pe iscusitul cavaler saxon Wistan, pe protejatul lui orfan si pe batrinul Sir Gawain, cavaler al lui Arthur, cautind fiecare sa-si indeplineasca misiunea misterioasa, dar si sa dezlege itele propriului trecut neguros. Calatoria lor prin acel tinut al supranaturalului si al uitarii este transpusa intr-o elegie emotionanta despre memorie, infringeri, loialitate si razbunare.

 

„Kazuo Ishiguro a creat o lume alternativa, asemenea celei din romanele lui Cormac McCarthy, in care, in ciuda decorului neasteptat si a realitatilor emotionale intilnite, ajungi sa crezi fara cea mai mica ezitare.” (Financial Times)

 

„Uriasul ingropat este un studiu profund al memoriei si al sentimentului de vina, al felului in care ne amintim traumele trecutului.” (The Guardian)

 

„Un roman straniu, foarte riscant, cel mai ambitios dintre titlurile publicate de Kazuo Ishiguro in intreaga lui cariera.” (The New York Times) – 

Inițial i-am dat trei stele pe goodreads deși vroiam să-i dau două. Când m-am apucat să scriu recenzia și m-am uitat peste carte și notițe din nou, mi-am dat seama că romanul m-a chinuit nu pentru că era prea bun, ci doar pentru că este incredibil de slab. 

O carte care mi-a oferit un chin demn de caznele pe care le-au îndurat oamenii schingiuiți în Evul Mediu. Da, i-a reușit cu brio lui Ishiguro să mă transporte în lumea din romanul său.

Nu sunt multe lucruri de povestit și spus despre proiectul fantasy al lui Ishiguro. Nu e fantasy. Nu e roman istoric. E o oarecare poveste de dragoste care are parte din plin de lamentări filosofice, sentimentale și lirice care dacă nu ar fi serioase ar putea să fie considerate parodii, fără nicio problemă.

Proiect ambițios? Care proiect? Eu nu am reușit să-mi dau seama ce și-a propus Ishiguro. E un haos total. O ciorbă cu de toate în care nimic nu e clar. Credințe fantastice, personaje istorice reale sau nu, un ev mediu britanic total neverosimil, personaje şterse care îngrozesc prin cât de insipide sunt.

Scriitura nu este nici ea mai spectaculoasă. Greoaie, obositoare, firul narațiunii se rupe și întrerupe fără motiv, descrierile sunt seci dar împopoțonate fără noimă, frazele lungi sunt urmate de fraze scurte care dau senzația că sunt scrise doar ca să ajute cartea să-și sporească numărul de pagini. Am citit-o greu nu pentru că este o carte pretențioasă ci pentru că este o carte scrisă prost. 

Ishiguro este, după mine, rezultatul nefericit al încrucișării dintre Paulo Coelho și oricare scriitoare de romane  de duzină siropoase de amor pentru gospodine nefericite. Cel puțin Ishiguro care a scris Uriașul îngropat. 

De ce 1 stea: pentru că nu este o lectură, ci o caznă scoasă din cele mai întunecoase temnițe care au existat vreodată în Evul Mediu.

Alte recenzii:

Lecturile Emei

Laura Caltea