Click pe poza si cumpara cartea! Transport gratuit 😉
Jurnalul secret al lui Adrian Mole de Sue Townsend
My rating: 5 of 5 stars
Adrian Mole este un puștan care tocmai urmează să facă 14 ani. Coșurile, proaspăta iubită, divorțul părinților și viața alături de un tată deprimat, BBC-ul care numai nu vrea să-I citească poeziile, aventurile alături de bătrânul de care trebuie să aibă grijă, precum și problemele standard pe care orice adolescent le are la școală, toate se regăsesc in jurnalul de faţă.
Buun, v-am spus, pe scurt, despe ce este vorba în jurnalul care m-a făcut să râd cu poftă așa cum doar Moore și Coe m-au mai făcut.
Este delirant de amuzant!
Sue Townsend intră-n pielea personajului foarte delicat și cinismul pe care-l plantează în vorbele lui Adrian are o naturalețe și o sinceritate debordante. E clar că observațiile pe care le face Adrian nu pot fi decât ale unui om matur, însă le exprimă într-un fel în care doar un adolescent o poate face.
Townsend face o critică socială cu o cruzime sarcastică demnă poate de Voltaire sau Erasmus, nimic nu-i scapă și nimic nu rămâne neatins. Societatea engleză este luată la bani mărunți, dezbrăcată și pigulită de ultimul defect, exact ca și cum ai jumuli o găină. Townsend nu are respect pentru nimeni și nimic. Indiferent de e vorba de regină sau de Margaret Thatcher.
Mi-am adus aminte de filmul lui Kubrick, Dr. Strangelove, pe când citeam gândurile lui Mole și mi s-a părut că cei doi chiar seamănă – prizonieri într-o lume pe care nu o înțeleg, obligați să o accepte, lansează, de fiecare dată când au ocazia, observații atât de directe și evidente asupra vieții încât te fac să pufnești într-un râs de nestăpânit.
Orice alte cuvinte sunt de prisos. Jurnalul lui Adrian Mole este teribil de amuzant și merită citit, indiferent de vârstă, deși am o bănuială că adulții se vor distra mult mai bine decât adolescenții.
O recomand din toată inima oricui, sunt sigur că va provoca multe hohote de râs și bună dispoziție.
De ce 5 stele: pentru că e foarte, foarte, foarte amuzantă și pentru că umorul este inteligent, sarcasmul este bine plasat și ironia excelent dozată.
razvanvanfirescu.wordpress.com 
Aha! De mult ma intrebam daca sa o iau si sa o citesc. Gata, m-am hotarat! Multumim! Sunt atat de putine carti cu adevarat amuzante si care sa te faca sa razi, incat daca imi recomanda cineva (si mai mult, cineva exigent!) una, ma duc direct sa o cumpar 🙂
Reblogged this on K.J. Mecklenfeld.
Nu mă pot abține să nu comentez și aici, observ că ai scris despre o grămadă de titluri YA în ultima vreme! Și nu știu ce s-a întâmplat cu tine – ai dat în mintea copiilor sau ceva de genul ăsta – dar împarți cu cinci stele în stânga și în dreapta! :))
Deduc din laudele tale repetate că cei de la ART au ales niște titluri foarte bune pe YA, ceea ce e de apreciat, căci e multă literatură de doi bani la categoria asta. O trec și pe asta pe listă, căci, din când în când, am nevoie și de niște lecturi mai light (dar bune). 🙂
Da, am innebunit cu YA din cauza Elenei si a Editurii Art pentru ca:
1 – Elena m-a pornit cu cele doua romane distopice si cu Miss Peregrine
2 – Datorita a 3 carti citite, colectia m-a convins de la sine ca merita citita cap coada – desi eu m-am la Seraphine din motive absolut neclare.
Deci: Elena-mi recomanda carti YA si daca o tine sus si tare cu Art inseamna ca are motive puternice = eu o cred si ajung sa citesc intreaga colectie – din fericire, am avut experiente foarte placute = am devenit fanul Editurii Arthur 🙂
Sa stii ca principiile dupa care recenzez YA nu se aplica absolut deloc celor pe care le aplic la cartile non-YA. Sunt mult mai dur la cartile care sunt non-YA – sistemul e cu totul altul si iau mai multe in calcul 😛
Bine zis, Marchize! Eu nu am, din pacate, nici o Elena care sa imi sugereze carti, dar citesc de cand ma stiu literatura pentru copii si tineret (si da, citesc si carti pentru „oameni mari”, vezi https://www.goodreads.com/review/list/26807832?shelf=%23ALL%23, de la Proust si Kafka la Tolstoi samd) si sunt foarte fericit de fiecare data cand gasesc cate una grozav de buna (Miraculoasa calatorie a lui Edward Tulane, ultima gasita – http://www.editura-arthur.ro/carte/miraculoasa-calatorie-a-lui-edward-tulane).
Ma bucur ca Editura Arthur s-a hotarat sa publice carti pentru copii si YA. M-am bucurat si mai mult cand am gasit blog-ul tau, unde gasesc recenzii despre carti pentru copii si YA – pana una alta esti singurul din blogosfera romaneasca care se refera (si) la aceasta nisa si, as zice, cu mult succes.
Nu stiu daca esti mai putin dur cu YA, poate ai un alt sistem, intr-adevar. Cartile pentru copii si YA chiar dimpotriva, fiind destinate celor inca neformati, ar trebui sa fie de o calitate superioara celor destinate adultilor care pot sa judece si singuri.
Insa creativitatea nu trebuie ingradita, asa ca sa ii lasam pe toti sa produca iar noi sa alegem numai ce ne place.
Ei, ce ne place, asta e greu de gasit, si aici este Extrem De Util blogul tau. Sa traiesti si sa ne scrii recenzii in continuare, ca noi te citim 🙂
Eh, KJ, ma faci sa rosesc 😛
Da, am mare noroc cu Elena, trebuie sa recunosc.
Nu stiu daca blogul meu e singurul pe astfel de carti, ba chiar cred ca sunt destule. Intamplarea a facut ca ne-am cunoscut si ti-a placut ce ai citit, dar sunt bloguri care se ocupa strict de literatura YA. Eu nu eram un fan al genului din, trebuie s-o spun, comoditate si lipsa de interes pentru gen. Insa insistentele m-au facut sa descopar adevarate bijuterii. Si nu-mi pare deloc rau.
Dar, totusi, am sa ma intorc la vechile metehne. 😛
Mi-e dor de un Oe, Rushdie, Palahniuk, King… Plus ca parca mi-e dor sa dau cu o carte de pamant. E deja ceva timp de cand nu am prins una care sa ma enerveze rau de tot 😀
Hai sa zicem ca este singurul blog pe gustul meu. Si am ceva ani de cand caut, fiind plecat de multa vreme din Romania si dorindu-mi sa citesc in romaneste. Ei, nu doar in romaneste, dar in romaneste care sa fie la obiect, sa nu se vaite, sa nu faca politica, sa nu se considere nici inferior si nici superior, sa nu fie plictisit, sa nu fie platit ca sa scrie recenzia cu pricina (sau daca e platit macar sa se priceapa!), sa fie cu mintea deschisa si sa aiba simtul umorului. Si sa nu scrie doar YA sau doar literatura serioasa, ci pe amandoua. Na! Ca acuma te-am definit 🙂
Serios vorbind, pe langa aciditatea ta, probabil este si prezenta Elenei care face blogul tau mai altfel decat celelalte. Mai viu, mai prezent, mai divers.
Si ca sa mai zic inca o data, daca esti asa modest, da-mi si mie frate o lista de bloguri care merica citite si care au calitatile mai sus mentionate. Zau asa. Astept cu interes 🙂
Hai ca am gasit vreo cateva bloguri interesante citind comentariile de la postarile tale.
Fericit 🙂
Ai vazut? 😛 🙂