Ia uite cine s-a intors – Hitler versus anii 2000


Uite cine s-a intors

Click pe poza si ia cartea!

Ia uite cine s-a intors by Timur Vermes
My rating: 5 of 5 stars

Deloc nu-mi pare rău că m-am oprit din Pastorala Americană și Ulise ca să citesc romanul lui Timur Vermes!

Inițial am scris o recenzie de două pagini despre această carte, recenzie care risca să plictisească de moarte orice om care-și respectă timpul. După ce am citit vechea recenzie de mai multe ori, am decis că nu e cazul să public ideile și intepretările mele legate de influențele pe care romanul le are în societate. De asemenea, nici discuțiile, a se citi certurile, pe care le-am avut cu diferiți indivizi pe goodreads sau mai știu pe unde pe marginea mesajului acestei cărți, nu au ce căuta într-o recenzie, deoarece acestea își au locul acolo unde se întâmplă de fapt: la secțiunea comentarii.

Er ist wieder da este un roman bun! Inteligent, exact atât cât trebuie pentru a fi un bestseller și a crea controverse suficient de răsunătoare cât să-i meargă faima și să-i creeze o imagine de trebuie citit doar din cauza scandalului cauzat. Din fericire, așa cum am spus și mai sus, romanul este bun.

Hitler se trezește la viață și-și reîncepe drumul către conducerea Germaniei, de această dată pornind dintr-o emisiune comică – asta e povestea.

Vermes este un tip inteligent care a studiat foarte atent personalitatea lui Hitler. Pentru că lasă impresia că a citit Domarus sau Table Talk-urile sau biografia lui Kershaw, John Toland etc. Hitler este construit cu grijă, precum un puzzle deasupra căruia autorul suflă dumnezeiesc readucîndu-l la viață pe unul dintre cei mai cruzi dicatori din istorie, așezându-l în fața cititorului spre disecție și distracție.

Pe măsură ce revăd cu ochii minții romanul lui Vermes, îmi vine-n cap acea imagine cu păpușa împinsă de ici-colo de la începutul filmului Being John Malkovich. Doar că nu știi, în cazul de față, dacă păpușarul e Hitler sau Vermes pentru că personalitatea Führer-ului parcă se simte pulsând în fiecare dialog. Grea treabă, dar foarte bine făcută.

Sunt multe aberații și reacții stupide pe internet și în presă legate de cartea lui Vermes. Toate sunt prostii. Ia uite cine s-a întors este o critică socială aspră, acidă, sarcastică și crudă, o critică violentă la adresa moravurilor și a politicienilor de mucava din ziua de astăzi, care, dacă nu ar fi venit din gura lui Hitler, poate că nu ar fi reușit să fie atât de ușor de asimilat și recepționat.

Vermes construiește un roman picaresc cu un personaj specific vodevilului. Hitler este demitizat, rupt de pe piedestal și coborât în rândul personajelor gen Gil Blas, Gargantua și Pantagruel, Puck, Svejk sau, mai neaoșii, Moș Teacă, Dănilă Prepeleac sau Păcală. Un măscărici mucalit care ia la trei păzește tot ce nu-i place, cu umorul aferent, însă fără grija polițelor pe care ironia și sarcasmul său i le-ar putea da spre plată. Vermes construiește un roman critic așa cum Voltaire sau Chaucer scriau la vremea lor. Mă bucură nespus că astfel de cărți încă se mai pot scrie și că astfel de autori încă mai pot să apară. Bineînțeles că umorul și personajele principale nu sunt ușor de digerat, însă de ce ar fi mai demn de critică și ofuscare publică și mediatică Führer-ul trezit la viață de Vermes decât clovnul penibil de Beppe Grillo?

Deși personajul principal este Hitler și acțiunea volumului se învârte în jurul său, Er is wieder da nu vorbeşte despre Hitler, ci despre o societate atât de colerică, înfometată de senzațional și lipsită de valori morale și spirit critic încât nu ar ezita în a-și pune-n frunte același dictator care a dus-o spre pierzanie acum 70 de ani. Un roman inteligent, ascuțit precum un brici și șfichiuitor precum o nagaică, care nu iartă și nu ezită să pună la zid contemporaneitatea, amenințând-o cu un pistol înspăimântător pe țeava căruia iese un steguleț pe care scrie: BANG! EȘTI PRAF!

Da, cartea este amuzantă și da, toate personajele și ocupațiile lor devin arhetipuri în dulcele stil clasic al romanului critic și mușcător de moravuri conform și în spiritul scriituri lui Lesage, Thackeray sau Jonathan Swift.

P.S. – stimată editură RAO, în această carte Hitler se trezește la viață în 30 august 2011, adică sfârșitul verii și începutul toamnei. Nu e în niciun caz primăvara… Sau cine a scris prezentarea de pe coperta patru nu a citit cartea?