Un cititor in padurea din oglinda de Alberto Manguel

Un cititor in padurea din oglinda de Alberto Manguel

Nota mea: 4 of 5 stars

Dacă James Joyce s-ar fi apucat să scrie despre cărțile care i-au marcat existența, ar fi făcut-o probabil în stilul lui Manguel.

Recunosc că mă feresc de articolele academice care analizează cărțile, motivul fiind că limba de lemn utilizată de obicei în aceste articole mă înspăimântă și mă îndepărtează de plăcerea lecturii. Autorii acestor recenzii sunt atât de plini de sine încât de cele mai multe ori ajunge să fie vorba despre ei mai degrabă decât despre cartea pe care o prezintă. Ca să nu mai spun că discursurile sforăitoare care insistă să demonstreze cât de erudit este autorul articolului este de-a dreptul enervant.

Ei bine, Manguel reușește să păstreze ceea ce este: un cititor învederat, un prieten al cărților, un îndrăgostit de lectură, fapt care-l apropie sufletului meu. Este o adevărată plăcere să-l citești pe Manguel, probabil că oferă aceeași plăcere și la o recitire, încă nu știu, dar sigur am să aflu.

Pe măsură ce-l citeam pe Manguel mă tot gândeam cât de fain ar fi să stau cu Manguel la o terasă, cu o bere în față și să povestim, de fapt el să povestească, eu să-l ascult și să-i mai pun din când în când câte o întrebare. Din fericire am un prieten, doar online în momentul de față, Valeriu Gherghel, fost profesor al Elenei pe când era la facultate, care cred că mi-ar oferi exact aceiași satisfacție și plăcere precum Manguel. Poate la un moment dat o să am această onoare și fericire. Ca să vă dați seama că domnul mai sus pomenit este amintit pe drept, vă invit să-i faceți o vizită aici.

Aventura în ficțiune alături de Manguel este extraordinară și este un drum pe care nici un cititor nu are voie să-l rateze. Discursul lui Manguel se încadrează în discursul standard pe care erudiții înfometați de recunoaștere intelectuală îl practică, însă Manguel are marele avantaj că nu vrea să convingă, nu ține teorii seci și nici nu insistă că ar deține cine știe ce secret al lecturii astfel că fără el nu poți să înțelegi ceea ce ar vrea un scriitor să spună. Nu, Manguel e un cititor, ca mine, ca tine, ca noi, un cititor mai luminat decât mine, mai pasional, mai organizat, mai inteligent și mai priceput în a-și expune experiențele trăite în urma cărților pe care le-a citit și care i-au plăcut.

Ar fi foarte multe de spus despre cartea lui Manguel dacă ar fi să intru în detalii și să vă spun ce mi-a plăcut, însă am să mă opresc la lista de însemnări pe care acesta o face pentru a identifica cititorul ideal și am să redau câteva atribute care mi-au plăcut cel mai mult:

Cititorii ideali sunt arareori sentimentali.

Cititorul ideal nu este constrâns de genuri literare.

Cititorul ideal este o persoană cu care scriitorul nu ar refuza să petreacă o seară la un pahar cu vin.

De ce 4 stele: pentru că este o adevărată aventură pe căi umblate, știute, însă cu un ghid alături de care toate drumurile bătute primesc o nouă savoare.

Prezentarea editurii:

Venim pe lume hotarati sa gasim o poveste oriunde – pe cer, pe fetele oamenilor, in obiectele din jurul nostru. Ne citim propria viata, precum si vietilor celorlalti, ne citim lumea ca pe o carte. Iata convingerea lui Alberto Manguel, un Casanova al lecturii, cum l-a numit George Steiner. Un cititor in padurea din oglinda exploreaza arta de a citi si de a scrie in cateva dintre ipostazele ei fascinante. Sub semnul lui Borges si al bibliotecilor infinite, autorul ne duce spre locuri si timpuri minunate si spre secrete bine pazite, unde ne intalnim cu personaje si personalitati: Lewis Carroll si Che Guevara, Alice in Tara Minunilor si Pinocchio…

 

„Eseurile de o asemenea calitate merita citite sau recitite oriunde le intalnim.“

The New York Review of Books

 

„Afinitatile si lecturile lui Manguel reprezinta o gama infinita si baroca, un concerto grosso.“

The Guardian