Angry Birds #1 – Cine se aseamănă + Prieteni adevărați de Paul Tobin

Angry Birds #1 – Cine se aseamănă + Prieteni adevărați de Paul Tobin

Nota mea:  4 din 5 stele 

N-am văzut filmul, habar nu am dacă se bazează sau nu pe film și nici că mă interesează mai puțin. Lui Vlăduț îi plac păsările crizate foarte mult. Nu știe să joace jocul încă, și mă pune pe mine să dărâm construcțiile porcilor și se distrează la culme. 

Banda am citit-o – cum altfel? – împreună. I-a plăcut foarte mult. S-a distrat cât a priceput, mi-a explicat anumite cadre care i-au părut interesante și l-am văzut nu o dată cum se uita singur pe carte. Acum este într-o perioadă în care este fascinat de dinozauri, iar păsările nevricoase au căzut în uitare. Cert este că la momentul în care le-am adus acasă au prezentat interes, de aici și nota ridicată pe care am acordat-o pe goodreads.

Personal m-am distrat că Angry Birds. Banda este una foarte ușurică, simpatică, desenele sunt drăguțe, însă este evident că nu eu sunt ținta acestei benzi de aici și relaxarea cu care am citit-o. 

Nu știu, sincer, cui să o recomand. Nici nu știu dacă cunosc pe cineva căruia să o pot recomanda. Poate doar lui Stelian, un împătimit de benzi desenate ca și mine care are și el un copil mic, o fetiță, alături de care poate că s-ar putea distra. 

Dacă ai un puști sau o puștoaică alături de care să citești ceva amuzant, atunci Angry Birds e alegerea perfectă.

De ce 4 stele: pentru că i-a plăcut lui Vlad și pe mine m-a amuzat.

Prezentarea editurii:

O nouă întâlnire cu cârdul nostru preferat!

Insula Păsărilor este perfectă. Aici nu se întâmplă decât lucruri bune. Dar Red, Chuck, Bombă, Stela și Matilda dau mereu de bucluc.

Fiți gata să porniți într-o nouă aventură și să vă lăsați încântați! 

Acolo unde nu mai e trotuar/Where de Sidewalks Ends de Shel Silverstein

Acolo unde nu mai e trotuar/Where de Sidewalks Ends de Shel Silverstein
Nota mea: 5 of 5 stars

Am citit cartea de cum am primit-o de la editură. Până la momentul la care scriu acest articol am recitit-o de cel puțin cinci ori. Vlăduț este fascinat de poeziile ritmate ale lui Shel Silverstein, chit că le aude în română sau engleză.

Motivul pentru care recenzia a întârziat atât de mult a fost faptul că nu știam cum să scriu articolul astfel încât cititorii mei să-și dea seama că este o carte extraordinară, o carte eveniment, un volum care nu are voie să lipsească din nici o bibliotecă din România, indiferent de e bibliotecă pentru adulți sau copii. 

Fanteziile lui Silverstein sunt fabuloase! Mișcă-mă, Frișcă-mă, Pișcămă-n sus/Ickle me, Pickle me, Tickle me too este una dintre poezioarele cu o muzicalitate care mai că te fac să sari de pe scaun și să țopăi în timp ce urli-n gura mare versurile. Este una dintre poeziile preferate ale lui Vlăduț. 

Mie mi-au plăcut foarte mult: E mai întuneric ca afară, Gigi Reactoru′ și Televizoru′, Nu-i nicio deosebire, UPS! Nu pot să spun că a fost vreuna la care să nu mă fi distrat sau care să nu-mi fi plăcut. Absolut toate sunt inspirate și amuzante.

Întreaga carte parcă invită la joc, la dans, la sărit și la urlat. Desenele care adeseori însoțesc versurile sunt menite să cristalizeze și mai bine imaginea pe care ți-o formezi în timpul lecturii, trezindu-te râzând cu gura până la urechi.

Sincer să vă spun mi-aș dori ca toată lumea care poposește la acest articol să-și cumpere această carte, atât de frumoasă este. Recent am aflat că în momentul de față că tirajul s-a epuizat. Mă bucură enorm deoarece asta înseamnă cu sute de copii și de adulți se distrează alături de năzdrăvanul Shel Silverstein.

Traducerea lui Florin Bican face cinste originalului, nici nu se putea altfel dat fiind faptul că cei doi autori par să semene în dragostea pe care o au pentru joc și umor, iar imaginația și inteligența ascuțită sunt elementele definitorii care-i reprezintă pe amândoi.

Îmi simt cuvintele sărace, nici acum nu sunt convins că articolul de față este suficient cât să prezinte cum se cuvine cartea lui Silverstein și să arate ce comoară avem la îndemână, prin urmare las însuși autorul să vă vorbească: 

De ce 5 stele: cred că pozele de mai sus demonstrează de la sine nota acordată 🙂

 

Frații Tapper în război de Geoff Rodkey

Frații Tapper în război de Geoff Rodkey

My rating:  2 of 5 stars 

Îmi plac cărțile amuzante pentru puștani în care eroii principali sunt copii care fac tot felul de năzbâtii și au parte de aventuri cât mai ciudate care te fac să râzi cu gura până la urechi.

Frații Tapper în război nu este una dintre cărțile care să te facă să te zgudui de râs.

Claudia și Reese sunt frați gemeni. Războiul începe în cantina școlii când damful toxic al unui pârț tras pe furiș o aduce în atenția tuturor pe Claudia care este făcută responsabila de insuportabilul miros al vântului fâsâit aruncat incognito în mulțime de către frățiorul ei iubit, Reese. Războiul o dată pornit continuă între cei doi frați, aceștia punând la cale tot felul de atacuri care mai de care mai puturoase și mai sângeroase.

Ok, cartea sună bine, pare interesantă, dat fiind că prezintă o luptă între doi farsori și aducându-mi aminte de Cei doi teribili mă gândeam că o să am parte de o serie de farse amuzante și, bineînțeles, de un apogeul unei intrigi care să mă lase mască, deși happy end-ul era previzibil, nu strica o dramatică răsturnare de situație. Am avut parte și de o răsturnare de situație însă mai degrabă melodramatică.

Rodkey nu este amuzant. Deloc. Glume răsuflate și farse de doi lei. Dacă s-ar fi uitat la M.A.S.H. de exemplu, sigur i-ar fi venit mai multe idei interesante legate de eventualele farse pe care să și le facă cei doi frați. Așa, avem parte de o adunătură de farse care par să fie copiate din serialele plictisitoare și ușor idioate marca Disney Channel. N-ai cum să râzi la așa ceva.

Cartea este haotic construită. Ba Claudia vorbește, ba Reese, ba părinții apar cu câte o serie de SMS-uri (ceea ce spune destul de mult despre cât de sănătoasă este familia Tapper dar nimeni nu pare să observe acest lucru…), ba mai apare câte o prietenă sau prieten care mai scapă câte o părere, în fine, cărțulia este un haos care ar trebui să fie amuzant și să-ți dea impresia că totul se întâmplă acum, împreună și alături de cititor. Intenție bună, execuție nașpa pentru că ți se aduce aminte constant că ceea ce citești este un jurnal scris după ce au decurs evenimentele, nu în timp ce acestea se întâmplă.

Am luat cu entuziasm cartea în mână, am lăsat-o mai dezumflat decât verdele urs Gummy gonflabil după ce Vlăduț i-a făcut câteva incizii intercostale cu un pix.

De ce 2 stele: pentru că nu m-a făcut să râd.

Prezentarea editurii:

Amuzanta si educativa in acelasi timp, Fratii Tapper in razboi (unul impotriva celuilalt), de Geoff Rodkey, este primul volum dintr-o noua serie populara pentru copii ce-i are ca protagonisti pe Claudia si Reese, doi frati gemeni pusi pe sotii. „Razboiul” porneste de la un incident (aparent) nevinovat petrecut in cantina scolii, se continua in apartamentul lor din New York, iar cele mai mari „batalii” se dau, in cele din urma, in universul fictiv al unui joc online. Dialogurile amuzante intre cei doi frati sunt completate de casute ce redau mesajele schimbate pe telefon intre parintii lor, email-uri, conversatii pe chat sau in jocuri video si numeroase fotografii explicative.

Intr-un stil lejer, spumos si plin de umor, autorul descrie excelent inepuizabilele conflicte intre frati, reusind, in acelasi timp, sa strecoare si cateva informatii de cultura generala despre razboaiele adevarate, precum si o lectie scrisa printre randuri: oricat de dulce ar fi razbunarea, tot mai dulce este impacarea.

Povestita ca o „istorie orala” de catre cei doi frati, prietenii si familia lor, Fratii Tapper in razboi este un roman haios despre ce inseamna sa fii in scoala generala in lumea noastra digitalizata.

Cum a furat Grinch Crăciunul de Dr. Seuss

 

Cum a furat Grinch Crăciunul de Dr. Seuss

My rating:  5 of 5 stars 

Știu că vin destul de târzior cu prezentarea cărții lui Dr. Seuss, Cum a furat Grinch Crăciunul însă, sincer să fiu, nu cred că e deloc târziu ca povestea de față să mai fie făcută cadou în luna cadourilor.

Pe Grinch îl știam din filmul în care Jim Carrey cel verzui se scălâmbăia cu răutate la oamenii care se bucurau de Crăciun din micul orășel de la poalele muntelui unde-și avea acesta grota.

Ei bine, povestea lui Dr. Seuss este și mai faină. Este mai frumoasă pentru că mesajul îți ajunge mult mai direct la inimă și Grinch-ul devine mai ușor plăcut decât cel din film. Plus că desenele sunt de-a dreptul delicioase și te fac să stai cu ochii-n carte și să vezi aievea ceea ce năzdrăvanul Grinch pune la cale.

Nu sunt multe de spus despre carte pentru că trebuie văzută, acesta este și motivul pentru care am pus pozele de mai sus, dragostea la prima vedere este garantată. Lui Vlăduț îi plac desenele și povestea poate că nu o pricepe încă, însă-l face să stea cuminte și să asculte. Traducerea lui Florin Bican ajută și mai mult cititorul să îndrăgească aventura lui Grinch și să o citească cu zâmbetul pe buze și cu emoție.

Nu cred că este brad care să nu merite povestea lui Grinch sub el. Sau în el. 

De ce  5 stele: pentru că este o poveste frumoasă care se va cere citită la fiecare Crăciun și în fiecare zi în care bradul frumos împodobit stă în casa ta.