Scrisori către Hitler de Henrik Eberle
My rating: 4 of 5 stars
Îmi plac foarte mult cărțile de istorie pe care editura Meteor Press le scoate pe subiectul celui de-al război mondial, indiferent de sunt despre naziști sau comuniști. Deși unele sunt de o calitate îndoielnică, cel care alege să le traducă începe să-mi fie din ce în ce mai mult pe plac, chiar dacă pariurile sale sunt adeseori, cred, pierdute datorită publicului românesc.
Lucrearea lui Eberle este de o importanță vitală pentru orice persoană care dorește să înțeleagă relația poporului german cu Hitler și felul cum a fost acesta perceput atât de cei care l-au adulat până la moarte, cât și de cei care l-au acceptat pasiv ca și lider.
Scrisorile selecționate de Eberle sunt de-a dreptul fascinante, unele șocante, altele penibile sau banale, însă toate spun povestea unei legături: cea dintre un popor și conducătorul său.
Eberle a avut acces la atât la arhiva de scrisori care au ajuns în mâinile rușilor și au fost arhivate de către Ministerul Apărării, cât și la arhiva personală a fratelui lui Martin Bormann, Albert Bormann, care se ocupa cu selecția și ordonarea epistolelor dedicate lui Hitler.
M-a șocat în mod special o scrisoare în care o familie reda amuzant conflictul dintre doi copii, soră și frate, care se certau pe tema căsătoriei dintre fetiță și Fuhrer. Visul fetiței era să devină soția lui Hitler, fratele răzând de ea și certând-o că Fuhrer-ul nu o să o placă deoarece nu știe să facă nimic și că este o plângăcioasă. Familia cerea un autograf de la Hitler și poze cu acesta. Naziștii i-au trimis pozele cerute și familia le-a răspuns cum că pruncii dorm cu pozele lui Hitler pe pernă.
Eberle își împarte cartea pe perioade: 1924-1932, perioadă în care se observă că Hitler are din ce în ce mai mult succes la public, charisma sa evidentă atrăgând oameni din toată Germania; 1933-1938, anii în care oamenii aderă la nazism, protestează la adresa politicii NSDAP dar și perioada în care cultul personalității lui Hitler atinge apogeul; 1932-1945, un capitol dedicat omagiilor transmise lui Hitler cu ocazia zilei de naștere; 1938-1945, epistole transmise în vreme de război, iar popularitatea liderului este în declin.
Perioada de luptă pentru acapararea puterii este însoțită de încurajări și angajamente de susținere, precum și de luări de poziție împotriva organelor statului sau membrilor partidului comunism. Din țară oamenii reacționează pozitiv la continua ascensiune a NSDAP-ului și par fascinați de charisma liderului acestora, oferindu-se să formeze organizații care să aducă mai mulți membrii partidului sau să lupte împotriva comuniștilor. Se scriu poezii care sunt propuse să devină imnul partidului. Epistole care anunță donații și credința în noua politică aproape că sunt la ordinea zilei. Popularitatea lui Hitler crește, iar figura sa mesianică se conturează din ce în ce mai mult în mintea oamenilor.
Odată ajuns la putere și cu primele succese economice înregistrate, poporul german începe să-l adore și cultul personalității dus la extrem își intră în drepturi. Scrisori de adulație, ode, cereri de aderare, poezii patriotice, cereri de a fi naș de cununie sau botez sunt reprezentative pentru această perioadă.
Pe măsură ce războiul se îndrepta către inevitabila înfrângere, tonul scrisorilor se schimbă. Oamenii scriu despre arme spectaculoase care ar trebui inventate, vin cu soluții fantasmagorice legate de diferite descoperiri pe care le-au făcut sau își declină, din nou, încrederea în victoria finală. Însă majoritatea cer încheierea războiului deoarece simt că sfârșitul tragic este aproape.
De ce 4 stele: deoarece lucrarea lui Eberle este de neratat în condițiile în care se dorește o incursiune tardivă în ceea ce a însemnat Hitler pentru cei care au crezut în el. Mi-aș fi dorit ca volumul să fie mult mai stufos.
Prezentarea editurii:
In cancelaria secreta a fuhrerului au fost arhivate mii de scrisori, pe care multi oameni le-au citit, lucrand cu ele. Ulterior, multe dintre ele s-au pastrat in arhiva moscovita, ascunse sub stratul deceniilor. Henrik Eberle le analizeaza si le comenteaza pentru dumneavostra pentru prima oara – in ceea ce se constituie intr-o adevarata comoara pentru psihologi, istorici si pedagogi. Petitii, rugaminti, juraminte si apeluri – nu numai in germana – constituie un barometru al starii de spirit dintre anii 1925 si 1945 care ne da fiori. Oamenii i le citeau dictatorului stand in picioare, prevenindu-l, pe masura ce succesul fuhrerului palea.