Basmania: Raspantia gandurilor (cartea I) – Valentin Nicolau


My rating: 3 of 5 stars

V-am obișnuit ca aproape orice articol dedicat unei cărți pe care am citit-o să înceapă cu o poveste. De data asta nu este necesar pentru că însăși cartea despre care scriu este o poveste dintre cele mai năzdrăvane și basmatastice care s-au pomenit vreodată!

Există o lume care este cerul lumii noastre și în care basmele șed de-a valma în cadru organizat ca să nu cadă-n capul lumii reale. Ca să nu cadă din cer în cer cum ar veni pentru că toți știm, ba chiar și un copil de țâță știe, că dacă ai să cazi vreodată din cer în cer atunci zob te faci. Basmania este locul unde sunt adunate basmele și toate personajele fantastice, acolo unde se făuresc povești și unde totul este permis în măsura în care diriguitorul recunoscut și cunoscut sub numele de Băsmuitorul cel Cumplit o permite. Adică poți să faci absolut tot ce te taie capul, dar, bineînțeles că o dată ce te-a tăiat capul deja nu mai ai cum să vezi ce s-o întâmplat mai departe și, prin urmare, există un Împărat în Imperiul Poveștilor care doar el îți poate tăia capul, pentru că el știe cel mai bine dacă și care este motivul pentru care ai voie să faci ce te taie capul.

Îți este greu să-ți imaginezi ce ți-am zis mai sus, mormăi tu cu fața-n laptop sau în telefonul cel deștept care știe să-ți spună cam tot ce trebuie să faci, mai puțin să pricepi cum stă treaba cu imaginația când vine vorba să fie utilizată fără ajutorul imaginilor? Eeeee normal că nu poți, că dacă ai putea… Chiar că! Dacă ai putea, ce ai face? Îți las trei rânduri goale mai jos ca să-mi spui ce ai face:

Teribil de interesant! Ai câștigat un drum către și în Turnul Titirez sub escorta lui Punct și Virgulă! Ai grijă la urcat că s-ar putea să fie același lucru ca și coborâtul! Dacă nu distingi un lucru de celălalt trebuie neapărat să te lași căutat de doctorul Stetoscopolos acolo unde doar Ochiul și Timpanul te pot găsi. Nah, tocmai ce ți-am spus ditamai povestea A3 și tu habar nu ai! Păi treabă-i asta? Tocmai ce ai reușit să pierzi timpul! Și toată lumea știe că singurul lucru care nu poate să fie pierdut vreodată e chiar timpul, iar tu tocmai ce ai făcut-o!

Stai jos! Sau stai în picioare! Adică fă opusul la cum stai acum că doar nu e ca și cum te-aș vedea și aș sti cum stai! Fă și tu ceva din proprie inițiativă!

Tolomac!

Pardon, nu tu, ăla de stă jos sau în picioare – ha, da, acum poți să iei din nou vechea poziție dacă mai știi care era – vorbeam cu Tolomac, aghiotantul Mareșalului Astenix, care te va escorta către ieșire.

Ai grijă la vocale și la cum le pritocești pentru că riști să ajungi la fel de vâl-voi ca și părul lui AEIOU doar că fără un scop precis că doară nu crezi că o să ajungi paj imperial și o să stai lângă Aquarele ca să o vezi cum pictează minuni de basme? Așa credeai? Te-nșeli amarnic! Nici măcar Tenebrus Ochi Roșii nu te-ar lua în organizația lui. Poate doar Harababură te-ar accepta, dar și atunci din greșeală și în haosul acțiunilor și al evenimentelor, cum altfel?

O să ne despărțim, prieteni, când o să fie cazul să ne cunoaștem astfel încât să poată exista și despărțeala. Până atunci vezi de citește cartea asta ca să înțelegi povestea pe care tocmai ai citit-o și pune mâna de dezdoaie negura ceasurilor grele care-ți frâng inima și mintea și ajută-te cu-n VIS. Să visezi nu-i greu, dacă știi cum să-ți așterni pleoapele peste ochii minții.

De ce 3 stele: pentru că personajele imaginate sunt foarte interesante și ușor de memorat, dar povestea este atât de complicată și scriitura atât de densă și plină de trimiteri și explicații încât citești propozițiile cu fruntea încruntată și limba scoasă de-un cot ca să te ajuți să urmărești firul narațiunii. Este greoi și cam alambicat, dar sunt anumite fragmente care te fac să zâmbești și altele care-ți pun imaginația pe jar și ți-o trimit la joacă. Cert este că-n meandrele Basmaniei te poți avânta doar dacă ești suficient de visător cât să poți visa cu ochii deschiși și-nfipți într-o carte.

PS: primul volum se încheie cu VA URMA. Domnul Valentin Nicolau a trecut în neființă și acest VA URMA sună atât de nefiresc. Dar este doar o iluzie. VA URMA este cât se poate de normal și firesc pentru că Valentin Nicolau s-a refugiat în Basmania pentru a continua povestea așa cum se cuvine. Chiar dacă nu se va tipări vreodată un următor volum, drumul către basme a fost deschis, căci Băsmuitorul cel Cumplit și-a găsit numele ce-l face cunoscut atât în basme cât și pe Pământ.

Anunțuri

Un gând despre „Basmania: Raspantia gandurilor (cartea I) – Valentin Nicolau

  1. Pingback: Săptămîna SF&F: 22 – 28 februarie 2015 | Galileo Online

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s