Împotriva zeilor. Remarcabila poveste a riscului – Peter L. Bernstein


Impotriva zeilor

Împotriva zeilor. Remarcabila poveste a riscului de Peter L. Bernstein
My rating: 4 of 5 stars

Colecția Povestea Banilor m-a fascinat cu primele volume Stăpânii Finanțelor și Mania Lalelelor. Astfel, Împotriva Zeilor a ajuns şi pe biroul meu de îndată ce a atins rafturile cu noutăți ale librăriilor.

Peter L. Bernstein și-a propus să scrie istoria răzvrătirii oamenilor împotriva zeilor și a asumării riscului, risc văzut ca și independență a umanității în fața vrerii și prescrierii demiurgice. Transformarea viitorului imprevizibil și de negândit, datorită adâncilor rădăcini ale minții subjugate de credință și religie într-un pas care poate fi înțeles, prevăzut și ordonat din prezent astfel încât să permită omului să gândească în avans, să plănuiască, să riște, să investească în mâine, va fi posibil datorită apariției și a conștientizării cauzelor de risc și a calculului probabilităților.

Bernstein o ia metodic și-și începe povestirea explicându-ne cât de mare noroc avem că numerele arabe au fost inventate și adoptate de europeni, numere fără de care matematica nu ar fi existat vreodată, numere fără de care riscul nu ar fi putut fi calculat vreodată și, extem de posibil, ruperea de misticismul și determinismul religios ar fi ținut omenirea legată de prezent cu lanțuri de tăria diamantului.

Autorul scrie pe înțelesul oricui, inclusiv pe al meu, despre evoluția numerelor și rostul acestora în evoluția umanității.

Primii care și-au pus vreodată problema riscului și a calcului probabilității au fost jucătorii de jocuri de noroc cu zarul. De fapt, calculul probabilităților se datorează în primul rând împătimiților de astfel de jocuri care doreau să-și reducă pe cât posibil pierderile cauzate de nărăvașul pătrat numerotat care-i putea îmbogăți sau sărăci dintr-o simplă rostogolire și maiestuoasă așezare. Culmea, nu?

Leonardo Pissano a scris în 1202, pe când avea doar 27 de ani, Liber Abaci (Cartea de calcul), carte care va primi sprijinul împăratului Frederic al II-lea. Leonardo Pissano este mai cunoscut sub numele de Fibonacci (Fibonacci este o prescurtare de la „fiul lui Bonacio” care Bonacio înseamnă „prostănac” iar Fibonacci ar însemna „cap sec”) și datorită renumitului său șir de numere care a și născut atât de cunoscutele spirale logaritmice create cu ajutorul proporțiilor lui Fibonacci, spirale care se va descoperi că sunt absolut peste tot în natură. Fibonacci cu al său Liber Abacci este primul care pune bazele algebrei în Europa.

Păi, cum adică în Europa?

Pentru că al-Kwarizmi – așa-i că sună cunoscut acest nume arab? – în 825 a fost primul, deci cu ceva timp înainte de Fibonacci, care a propus o regulă de calcul și tot el a fost cel care a „nășit” cuvântul, care a ajuns cunoscut drept algebră, al-jabr, știința ecuațiilor.

Un alt matematician timpuriu a fost Omar Khayyam, cel care este mai cunoscut pentru poeziile sale decât pentru demonstrațiile și teoriile matematice, care a publicat un volumaș de poezii, Rubaiyat, în care se face cunoscut mai degrabă lirismul gândirii sale, întrucât împărtășește cititorului plăcerea de a degusta vinuri și de a-l încuraja în a profita de caracterul trecător al vieții, decât opiniile cu privire la binefacerile științei sau ale matematicii. Bernstein redă și povestea lui Omar Khayyam și a altor doi prieteni buni de-ai săi, Nizam al Mulk și Hasan al Sabbah, care la un moment dat au făcut un legământ ca cel care va ajunge mai întâi bogat și puternic să-i ajute și pe ceilalți, toți trei urmând a împărți bogăția în mod egal. Nizam a ajuns vizirul sultanului și cei doi prieteni au venit să-și ceară dreptul. Hassan a cerut un loc în guvern, loc pe care l-a primit, însă promovarea l-a dezamăgit și a ajuns căpetenia unei grupări fanatice din fruntea căreia îl va și asasina pe Nizam. Omar a cerut să trăiască într-un colț al averii sale și să propovăduiască binefacerile științei. Omar Khayyam a creat, printre altele, și un sistem de rearanjare triunghiulară a numerelor care a ajutat la exprimarea în cifre a pătratelor, cuburilor și a puterilor înalte. Acest demers i-a fost de folos lui Blaise Pascal, cel care, în secolul XVII, a ajuns să pună baza conceptelor matematice ce-i vor oferi statutul de părinte al teoriei alegerii, probabilității și șansei.

Iar utilizarea numerelor la adevărata lor valoare era abia la început și deja se întrezăreau posibilități extraordinare și adevărate miracole științifice menite a explica lumea înconjurătoare care încă era foarte bine învăluită în voalul misterios și dens al gândirii dependente de inexplicabilul și credinței religioase.

Așa-i că sună interesant? Gândește-te că ți-am povestit nici măcar primele cinzeci de pagini din volum.

Urmează personalități și povestiri care mai de care mai spectaculoase. Îi vom cunoaște pe Pacioli, prieten cu Lenardo da Vinci, care avea să dea omenirii prima problemă de calcul cu privire la risc prin următorul enunț:

A și B joacă o partidă de balla. Ei se înțeleg să continue până când unul dintre ei câștigă șase runde. De fapt, jocul se oprește când A a câștigat cinci, iar B trei. Cum ar trebui să fie împărțită miza?

Împătimit al jocurilor de noroc, Cardano va ajunge să scrie Liber de Ludo Aleae care va duce mai departe calculul riscului, deschizând drumul și lui Galileo Galilei, cel din urmă italian recunoscut care și-a pus problema calcului probabilităților. Problema riscului va părăsi Italia și va ajunge în Franța în mâinile lui Fermat și ale lui Pascal care-și corespondau pe această temă și au dezvoltat-o suficient de mult cât să fie considerați unii dintre părinții calculului probabilității. Evoluția calcului riscului este atent urmărită și cititorul va avea parte de o adevărată aventură amuzantă și plină de elemente și teorii științifice, totul dezvoltându-se armonios până în prezent.

Povestea riscului se dezvoltă sub bagheta lui Bernstein care oferă cititorului atât detalii științifice care-l pot bloca pe un necunoscător, cât și informații biografice care mai de care mai picante și interesante. Bernstein pune la dispoziție o lucrare științifică, însă face tot posibilul să fie disponibilă oricui, chiar și mie care nu sunt un foarte bun prieten cu matematica.

Notele și explicațiile date de editor și care se găsesc la finalul volumului sunt extrem de utile în înțelegerea unor termeni sau teoreme. Am găsit destul de incomod modul de semnalare a notelor, care sunt foarte multe și uneori greu de urmărit, însă extrem de necesare pentru a desluși și pricepe noianul de informații, însă într-un final am reușit să mă bucur de volumul lui Bernstein.

De ce 4 stele: pentru că până și un nepriceput ca mine a ajuns să se bucure și să înțeleagă evoluția calcului probabilistic și a riscului. Bernstein scrie istoria unei teorii matematice pe înțelesul tuturor, reușind să fie interesant, amuzant, plin de informații biografice și explică teoriile matematicienilor astfel încât să fie atrăgătoare și pentru un cititor mai puțin familiarizat sau prieten cu știința în discuţie.

Pentru norocoşii din Bucureşti:

invit-impotriva-18fev2015

Anunțuri

2 gânduri despre „Împotriva zeilor. Remarcabila poveste a riscului – Peter L. Bernstein

  1. Pingback: Retrospectiva 2015! | Colț Firesc de refugiu

  2. Pingback: Compania. O scurtă istorie a unei idei revoluționare de John Micklethwait și Adrian Wooldridge | Colț Firesc de refugiu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s