Filme de Oscar: Birdman – Alejandro Gonzalez Inarritu


Nominalizări:

Best Motion Picture of the Year
Alejandro González Iñárritu
John Lesher
James W. Skotchdopole
Best Performance by an Actor in a Leading Role
Michael Keaton
Best Performance by an Actor in a Supporting Role
Edward Norton
Best Performance by an Actress in a Supporting Role
Emma Stone
Best Achievement in Directing
Alejandro González Iñárritu
Best Writing, Screenplay Written Directly for the Screen
Alejandro González Iñárritu
Nicolás Giacobone
Alexander Dinelaris
Armando Bo
Best Achievement in Cinematography
Emmanuel Lubezki
Best Achievement in Sound Mixing
Jon Taylor
Frank A. Montaño
Thomas Varga
Best Achievement in Sound Editing
Aaron Glascock
Martín Hernández

Intrigă: Un actor care în tinerețe a jucat rolul unui super-erou de benzi desenate încearcă să-și recâștige faima punând în scenă o piesă de Raymond Carver pe Broadway.

Regia: Superbă! Un experiment cinematografic care surprinde și uluiește! Filmul pare a fi tras dintr-o singură tură! Fără întreruperi, camera curge sinuos, totul se petrece dintr-o suflare exact sub ochii tăi. Ai senzația că privești o piesă de teatru în timp real. Nici măcar nu-ți dai seama cum trece timpul! Cam în același stil în care a făcut Rope Hitchcock, Birdman reușește să ducă cinematografia la un alt nivel – mai mult decât un one-shot-movie și superior cinema-verite-ului, Inarritu reușește o capodoperă cinematografică care nu impresionază la nivel de cadru, ci la nivel de construcție și filmare a unui film de la cap la coadă.

Scenariul și dialoguri: Aici este marea problemă a filmului… Este previzibil, în primul rând. În al doilea rând, dialogurile par neterminate. În al treilea rând mesajul filmului se pierde în construcția superbă a exercițiului propriu-zis de filmare. Dialogurile sunt inteligente, ascuțite, replici și discuții savuroase însă fără conținut deoarece par a rămâne suspendate deasupra personajelor care-și văd de treaba și de viață de parcă și-au spus replica și au plecat mai departe.

Personaje: Interesante. Mai ales Sam (Emma Stone) și Mike (Edward Norton), singurele personaje care trăiesc. Riggan (Michael Keaton) este pierdut undeva între Birdman și prezent, pare ireal și aduce mai mult cu o figură de mucava precum cele care-ți sar în față când te plimbi în trenulețul groazei. Un icon care nu reușește să iasă total din piele lui Birdman, un fel de Two-Faces pierdut în prezent, spânzurat de Hollywood și resuscitat ocazional de reflectoarele mai puțin luminoase ale scenei de teatru.

Actori: Edward Norton este bestial! Am și uitat că este unul dintre actorii mei favoriți! Merită cu prisosință nominalizarea și, din câte am văzut eu până acum, nu prea are rivali! Emma Stone m-a surprins și ea. Ceva i-a făcut Inarritu de a reușit să facă un personaj atât de vivant! Zach Galifianakis m-a suprins total! Chiar nu mi-a venit să cred că el e Jake și că a fost în stare să joace și altceva în afară de reduși mintal. Zach chiar poate să joace! Din păcate Keaton a fost marea mea dezamăgire. Poate că rolul i-a cerut asta dar impresia mea a fost că se chinuie, se strofoacă, vrea să impresioneze cu jocul, că vrea să arate lumii cât de bun actor este. Păcat. Putea să încerce să nu exagereze atât și ar fi fost mult mai bine pentru el și pentru cinefil.

Soundtrack: Sunt tobe care bat constant, un duduit care te bântuie, care te face să ai impresia că simți inimile și pulsul tuturor personajelor cum îți chinuie sufletul. Excelent soundtrack, păcat că nu-l poți asculta și în afara filmului. Am încercat eu – nu e la fel de intens și penetrant ca-n timpul peliculei…

Replici cheie:„ Riggan: [as Birdman] People, they love blood. They love action. Not this talky, depressing, philosophical bullshit.”

Jake: Oh my gosh! How do you know Mike Shiner?

Lesley: We share a vagina.”

Lesley: I wish I had more self-respect.

Laura: You’re an actress.”

Lesley: When I dreamed of Broadway, I never pictured the elk antlers.”

Impresii: Inarritu surprinde mai tot timpul. I-am văzut toate filmele și este unul dintre regizorii mei favoriți. Îmi place Inarritu pentru că reușește melanjul perfect între cameră, poveste și actori. De data asta, însă, dă greș. Uită povestea pe undeva pe drum ca să dea mai multă importanță camerei și actorilor. Păcat. Cred că Birdman este primul film Inarritu pe care nu sunt sigur că-l vreau în filmoteca personală. Poate că Birdman vrea să fie un omagiu adus lui Keaton sau celor care se chinuie să reînvie ca actori post-Hollywood în teatru, sau poate că vrea să arate că nu se prea pupă comercialul idiot de pe platourile pădurii sfinte cu arta(Robert Downey Jr. îl contrazice totuși. La fel și Radcliffe), poate că este o critică la adresa sistemului… nu știu ce este dar dacă Inarritu a vrut să fie atât de ermetic, ei bine, s-ar putea să fi pierdut destul de mult. Nu de alta, dar actorii și camera nu te lasă să vrei să pătrunzi mai mult o poveste care lasă impresia că nu este finisată și suferă de lipsă de atenție din partea întregii echipe…

Nota: indecis

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s