5 zile cu Stephen King: Doctor Sleep – închiderea cercului Shining


Click pe poza si cumpara cartea! Transport gratuit 😉

Doctor Sleep de Stephen King
My rating: 2 of 5 stars

M-am pregătit cum se cuvine de primirea lui Doctor Sleep: am scos un Shining din bibliotecă și l-am recitit ca să întâmpin vechile personaje ca o gazdă responsabilă. Plin de avânt și cu pielea de găină chinuită de înfiorătorul Hotel Overlook, am luat tremurând în mână Doctor Sleep. Și Sleep am fost…

Dan Torrance nu mai e un copil. E un adult în toată firea, alcoolic precum tatăl său, cu strălucirea înecată-n alcool și cu slujbe pe care le schimbă extrem de repede, vagabondând prin orașele americane. Din fericire, odată ajuns într-un orășel din New Hampshire, Dan se bucură de o șansă nesperată și începe lupta cu demonul alcool, încercând să frângă dușmanul care i-a răpus pe tatăl său. Dan e convins că și-a găsit liniștea. Împreună cu pisica Azzie ajută bătrâni să moară liniștiți și se ține departe de alcool. Până când, într-o zi, o strălucire extrem de puternică îi lasă un semn pe oglinda din baie: BUNĂ! O fetiță, Abra Stone, strălucește așa cum Danny nu a făcut-o vreodată și forța sa extraordinară va atrage Clanul Legitimilor, demoni cu chip uman care se hrănesc cu strălucirea copiilor precum Danny și Abra. Un joc de-a șoarecele și pisica va începe între Dan și Abra, pe de-o parte și Clanul Legitimilor, de cealaltă parte. Dan se aruncă-n luptă fiind conștient că ruinele Hotelului Overlook încă-l mai privesc din umbră și că amintirile din copilărie îi pot fi deopotrivă aliat și dușman. Va reuși să mai facă față încă  odată Hotelului sau va ceda așa cum a făcut-o tatăl său?

Am citit cartea cu răbdare. Am așteptat ca lucrurile să se întâmple, deși King nu cunoaște timpi morți, parcă povestea s-a derulat cu încetinitorul. Parcă lui King îi tremura mâna pe tastatură. Am avansat pas cu pas și când am ajuns la sfârșitul cărții m-am simțit trădat. Trădat în numele Shining-ului și al familiei Torrance. În numele fiorilor de groază pe care Overlook-ul i-a plantat insidios în carnea mea.

Imagine: vincentchongart.wordpress.com

Doctor Sleep parcă a fost scrisă de un Dean Koontz strâns cu ușa de un editor care nu mai primește odată cartea promisă, iar editura îl pistonează să scoată dracului odată manuscrisul de la autor conform înțelegerii. Nu zic că se citește greu sau e plictisitoare, nu, deloc, este un thriller care te ține cu sufletul la gură. Doar că e anost. O ciorbă cu de toate dar fără sare. Nu am simțit nicio clipă frica, măcar o adiere de teroare, nimic. Personajele malefice care ar trebui să fie Clanul Legitim aduc mai mult a papagali, a circari ștersi și obosiți cam în genul celor din Carnivale, însă fără puterea de expresie pe care antepomeniții o au.

Ca să nu mai zic că motivul pe care l-a găsit King să bage moartea-n casa Legitimilor e de-a dreptul pueril: pojar? Ditamai demonii, draci curați, satăni cu chip de om pică precum frunzele pentru că au luat suflul unui puștan nevaccinat împotriva pojarului? Pe bune? Să înțeleg că dacă faci o boală, atunci și sufletul suferă de respectiva boală? WTF, King? Altceva chiar nu ai găsit? Puteai, totuși, să-ți bați puțin capul. Mâ gândesc că nu ți-a secat chiar de tot fântâna de povești.

Imagine: cultpopshow.com.br

Deci: scriitura bună, te ține-n priză; povestea e slăbuță, deși are potențial; felul în care decurg evenimentele precum și deciziile mai mult decât infantile luate de autor pe parcursul romanului te fac să te-ntrebi dacă King nu s-a plafonat total; personajele sunt fade, Dan Torrance e o fantomă care rămâne, din păcate, fantomă până la sfârșit, Clanul Legitimilor e o farsă, iar Abra Stone, deși e cel mai bine conturată, nu reușește să salveze situația.

De ce 2 stele: pentru că nu se apropie nicio clipă de Shining și pentru că King mi-a lăsat impresia că a scris, mai degrabă, de gura unui editor decât din proprie voință.

 

Alte recenzii:

Cititor SF

BOOKBLOG

Revista Suspans

Anunțuri

2 gânduri despre „5 zile cu Stephen King: Doctor Sleep – închiderea cercului Shining

  1. In ultima vreme cam tot ce a publicat King a fost mai mult sau mai putin dezamagitor. Nu neaparat prost, dar lipsit de flacara, de forta sau, si mai grav, de imaginatie (desi imi recunosc o vinovata slabiciune pentru Joyland). Sa fie varsta, sa fie inerenta oboseala, dar cand e vorba de un titlu cu „miza”, cum ar fi continuarea lui Shining, iertat sa-mi fie daca sunt prea putin intelegator. Si da, perfect de acord, este un semi-esec, in cel mai bun caz un titlu neinspirat. Este fad, fara gust, fara farmec. Nu mai e King. Iar cu Dr Sleep am luat-o foarte personal. Ce a mai ramas din Danny? Mai nimic. Legitimii sunt decolorati imaginativ, iar Abra zici ca a fost adusa ca deus ex machina, poate mai salveaza din intreg. E un thriller conventional si sec, din pacate, cand putea sa fi mult mai mult.

    Ca o comparatie – cele doua titluri au destule elemente comune dincolo de relatia tata-fiu – sa incerci si NOS4A2, romanul lui Joe Hill. Hill a reusit mult mai mult decat ilustrul sau tata.

    PS: sa eviti Revival. Orice ar fi. E confirmarea finala a epuizarii.

    • Ah, Cinabrule, nici nu-ti imaginezi cat ma bucur ca esti pe aceeasi lungime de unda cu mine. Am avut ceva emotii pe cand scriam recenzia pentru ca nu stiam la ce reactii sa ma astept din partea unora care nu stiu cat imi este de drag, de fapt, Stephen King.

      Din pacate, tot ce ai spus mai sus este adevarat. Poate oboseala, poate lehamite, poate presiuni din partea agentului si a editurilor, cine stie.

      Cert este ca King nu mai poate. E stors. Citind Sleep am trait intens senzatia ca cel mai bine ar fi ca King sa agate tastatura-n cui…

      Prefere sa recitesc romanele lui decat sa astept cu nerabdare un volum nou care sa ma dezamageasca crunt.

      Si da, asteptari mari am avut de la continuarea Shining-ului. Desi poate parea pueril si eu am luat-o personal – Danny si Overlook au facut, inca fac, parte din felul meu de a fi ca si cititor al genului horror si Doctor Sleep m-a zguduit rau de tot.

      PS: nu promit nimic. Am in plan cateva integrale pentru unii autori si King se numara printre ei. 🙂 indiferent cat de groaznice pot sa fie cartile lor, sunt scriitori care mi-au ramas tatuati pe scoarta cerebrala. Mai bine sa-mi cert niste prieteni decat sa ma bat cu niste straini.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s