Djermania – Andrzey Stasiuk


Djermania
Djermania by Andrzej Stasiuk
My rating: 4 of 5 stars

Cartea mi-a fost adusă de nevastă-mea. Trebuie să recunosc că am fost destul de circumspect. Un motiv ar fi acela că nu prea îmi plac cărțuliile foarte subțiri. Foarte greu mă atrag pentru că am avut experiențe extrem de neplăcute cu romane care mai bine nu erau scrise deloc decât să aibă doar 100-150 de pagini. De obicei când citesc o cărțulie așa subțire, ceva extraordinar mă face să o citesc. Acum a fost convingerea Elenei că acest volumaș e bun. Nu am întrebat-o de ce. Însă i-am dat o șansă înainte de a mă apuca de Iată cine s-a întors. Și bine am făcut.
Andrzej Stasiuk trece în revistă Germania văzută din tren, din gară, din avion, din aeroport, din piețe, din parcuri, de pe bănci, din librăriile unde citește fragmente din romanele sale. Chipurile, orașele, atracțiile turistice, oamenii, gările, trenurile Germaniei sunt atent și răbdător trecute pe hârtie de autor, foarte probabil, utilizând drept muză lichidul conținut de sticle care poartă etichete de Jim Beam.
Autorul are o luciditate dezarmantă când vine vorba de a privi și diseca sufletul neamțului din anii ʼ90. Felul sensibil, pe alocuri chiar părând a fi sub influența inspirației bahice, este de-a dreptul seducător. Foarte rațional și tranșant, Stasiuk zugrăvește cu talent sufletul neamțului îngenuncheat și rupt de înfrângerea suferită în urma celui de-al doilea război mondial. Relația polonezilor cu germanii este redată astfel încât oricine să o poată înțelege și așezarea acesteia în funcție de evenimentele istorice recente este foarte bine rânduită astfel încât ”preconcepțiile” de care autorul se tot auto-acuză, care se auto-denunță, de fapt, ajungând a fi realități dure și crude de care, probabil, lumea vrea să se ascundă tocmai pentru că acceptarea lor este mult prea dificilă, nu doar pentru subiecții acestor preconcepții, ci pentru un întreg continent.
Djermania nu este doar un roman de călătorie în care orașe, oameni și peisaje îți aleargă prin fața ochilor. Este o călătorie înspre și dinspre sufletul oamenilor pe care geografia îi face să se numească nemți, polonezi, români, țigani. Un ghid turistic pe care trebuie să-l iei cu tine dacă vei vizita vreodată această țară. Un ghid turistic care, culmea, s-ar putea să te ajute să înțelegi nesperat de bine sufletul acestui popor.
Djermania este o supriză extrem de plăcută, bine scrisă, cu observații inteligente și remarci foarte amuzante, o scriitură alertă care nu te lasă să o lași din mână și care nu te plictisește, pentru că trenul în care te-ai urcat alături de Andrzej Stasiuk merge cu o viteză amețitoare și sunt atâtea de văzut, de auzit și de înțeles…
Mă simt ușor vinovat că vreau să închid recenzia și nu am vorbit mai mult despre cât de inteligente, lucide și pragmatice sunt observațiile lui Stasiuk cu privire la situația popoarelor europene pe care le ia în colimator, însă ar fi păcat să răpesc această descoperire și plăcere viitorului cititor al Djermaniei.
Recomand cu deosebită plăcere acest roman. De mult nu am mai citit un roman care să fie exact cât trebuie de critic, poetic, sarcastic și înduioșător, de înțelegător și trist. Nu este o radiografie a sociețății germane și a relațiilor acesteia cu popoarele pe care acum câțiva zeci de ani le-a prădat ci, mai degrabă, o introspecție și da, e o ședință de psihanaliză la care sunt supuși polonezi, germani, români, țigani, …, …, …,

View all my reviews

Anunțuri

4 gânduri despre „Djermania – Andrzey Stasiuk

  1. Cuvântul ăsta, Djermania, îmi amintește de Jormania lui Culianu (preluată și de Norman Manea). Îl am pe lista mea pe Andrzej Stasiuk cu o altă carte, pe care vreau s-o citesc de ceva vreme – ”Călătorind prin Babadag”. Aparent, este tot un jurnal de de călătorie cu multe observații și introspecții. Mă interesează, mai ales, partea despre România.

    • Nevasta mea a citit recent Calatorind prin Babadag si a fost foarte entuziasmata. M-a certat ca nu am insistat mai mult in recenzie pe profunzimea, sensibilitatea si inteligenta lui Stasiuk pentru ca a luat-o prin suprindere frumusetea exprimarii autorului.

      Vorbeste foarte mult si frumos despre Romania in Calatorind spre Babadag. Este indragostit de tara noastra. Mi-a citit Elena diferite fragmente care au incantat-o si sunt superbe.
      Elena ti-o recomanda. 🙂

      • Ce frumos că citiți amândoi și vă recomandați unul altuia cărți! Îi mulțumesc Elenei pentru recomandare, o adaug la cea a unui prieten irlandez pasionat de Europa de Est, care mi-a vorbit foarte încântat de cartea lui Stasiuk.
        Pe tine nu te-a convins să o citești? Sau e de ajuns că a citit-o Elena, iar voi funcționați precum vasele comunicante – vă transmiteți unul altuia experiența lecturii? 🙂

      • Daca o carte l-a impresionat in mod deosebit pe unul dintre noi si este pe potriva gustului celuilalt, atunci se citeste in familie pentru a se discuta pe marginea ei.
        De obicei nu este necesara o munca de convingere. Entuziasmul celuilalt este o recomandare suficienta. 🙂
        „Gottland” este ultimul exemplu de carte citita-n familie – lecturata de Elena si ajunsa apoi la mine datorita unor citate trimise prin SMS. 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s