Testamentul Mariei – femeia de gheata care a nascut istoria


Testamentul Mariei
Testamentul Mariei by Colm Tóibín
My rating: 4 of 5 stars

Inițial i-am dat 3. După ce am rumegat mai bine ce am citit, mi-am dat seama că este mai mult decât o carte doar bunicică.

De ce te-ar atrage o astfel de carte? Sincer, nu știu. Poate că, dacă nu eram cu Maestrul și Margareta pe rol, nu m-aș fi apropiat de Testamentul Mariei. Pur și simplu m-a atras. Și mă bucur nespus.

Maria lui Colm Toibin este o Marie pe care eu nu am mai întâlnit-o în alte proze. Maria lui Toibin nu este acea Über Frau, Preafericita, Sfânta Născătoare de Dumnezeu, sec poleită cu aurul atât de adorat de preoți, cu acei ochi ficși și plângăreți cu care te fixează din icoane, cu acea serenitate mitică cu care ascultă rugile credincioșilor. Maria este exact așa cum mi-am închipuit-o eu. O femeie, mamă în primul rând, cu sufletul rupt de genunchiul unui fiu care se intitulează Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu de care Maria pare că se îndoiește și pe care nu-l recunoaște.

Obiceiurile Mariei nu s-au schimbat de când fiul ei a ajuns agitator și
făcător de minuni, uzurpator al legilor bisericești și sociale ale
Ierusalimului. Merge în continuare la templul cel vechi. Se vede cu
aceiași oameni. Face aceleași lucruri pe care le făcea de obicei. Însă
lucrurile s-au schimbat, doar că Maria nu vrea să accepte noua ordine
locală, în curând mondială.

Maria nu crede că fiul ei este menit sau că trebuie să schimbe lumea. Nu crede și nu vrea ca acesta să facă asta. Nu o impresionează puterile lui la fel cum nu o impresionează nici gloata de netoți care-l urmăresc peste tot. Ba chiar îl admonestează, tăcut ce-i drept, pentru învierea lui Lazăr. Înviere care, deși l-a readus trupește la viață pe Lazăr, a eșuat în a-i aduce acestuia înapoi în lumina soarelui lumesc și sufletul.

Maria este speriată de ucenicii lui Iisus care o urmăresc și par că o agasează. Ea îi evită pe cât posibil, ba chiar îi și alungă din casă. Acest comportament nu a apărut de când i-a murit fiul. Discuțiile bărbaților din jurul fiului său i-au părut întotdeauna vorbe-n vânt și cu cât se aprindeau mai tare, cu atât Maria dorea să fie mai departe de ei. De rușine și frică. De rușinea vorbelor care se rosteau în casa ei. De frica a ceea ce aceste vorbe puteau să abată asupra capului fiului ei. Maria nu-și așteaptă fiul să moară pentru a-l înmormânta, pentru a-l ține în brațe pentru ultima oară, pentru a-l pregăti creștinește pentru coborârea în mormânt. Nu se îngrijește de cele trebuincioase acestui moment. Nici nu știe unde acesta este îngropat. Sau dacă va fi îngropat. Sau ce se va întâmpla cu acest corp lipsit de viață. Maria fuge pentru a-și salva viața, ce i-a mai rămas din ea, pentru că o dată cu moartea fiului care nu a vrut să o asculte și să rămână pruncul ei, o mare parte din sufletul Mariei a dispărut.

Ceea ce este fascinant la romanul lui Colm Toibin este că reușește, bărbat fiind, să creeze o femeie, o mamă foarte credibilă. Personajul pe care îl construiește are o oarecare maiestuozitate dată de lupta interiaoră cruntă pe care a dus-o de-a lungul vieții. Impresia este că Maria nu e pe moarte, ci pe cale să părăsească viața pe care fiul ei i-a trasat-o, nu o dată senzația pe care o ai e că ea este o biată muscă prinsă într-o pânză crudă, aspru și măiastru țesută de un indiferent și sălbatic țesător.

Toibin alege cu grijă vorbele Mariei, trările sale sunt foarte bine
păstrate și dozate, astfel încât reușește să construiască unul dintre
cele mai atrăgătoare și interesante personaje feminine pe care le-am
întâlnit eu vreodată.

Dacă mai scriu puțin, ajunge recenzia să fie mai lungă decât romanul, dar tocmai asta este extraordinar la acest micro-roman: complexitatea
psihicului femeii-mamă este atât de bine construită încât nu ai impresia că citești o cărțulie de 120 de pagini, ci o biografie monstruoasă întinsă pe zeci de ani.

Un roman scurt, intens, plăcut care a născut o eroină de neuitat pe care nu ai cum să nu o iubești, să nu trăiești alături de ea, să nu empatizezi cu ea și să nu o crezi reală. O Marie umană, cu frici și întrebări, cu emoții și dureri atât de veridice încât, culmea, oferă credibilitate chiar și fiului ei care, se spune, a fost chiar Fiul lui Dumnezeu.

View all my reviews

Anunțuri

3 gânduri despre „Testamentul Mariei – femeia de gheata care a nascut istoria

    • Ma bucur. 🙂
      As indrazni sa-ti recomand sa o cumperi de pe cartepedia.ro dar observ ca esti vechi client libris.ro
      Ei bine, intr-un final nu prea conteaza atata timp cat se citeste cartea si se impart pareri. 🙂
      Astept si alte feedback-uri 😛

      • recunosc, cumpar des si, mai nou, de la elefant pentru ca am si un ebook reader. voi trece si pe la cartepedia. ro si daca sunt preturi mai mici, n-am nici un fel de ezitari:)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s