Review: Expo ’58


Expo '58
Expo ’58 by Jonathan Coe
My rating: 3 of 5 stars

Cred că de la Mielul: Evanghelia după Biff, tovarășul de joacă al lui Iisus de Christopher Moore nu am mai râs la o carte. Nu prea citesc literatură umoristică, deși Elena o adoră și-mi mai bagă pe gât câte una alta, fapt care nu mă deranjează pentru că, de obicei, cărțile sunt scrise bine și umorul este inteligent.

Expo 58 este un fel de parodie la romanele de spionaj. Dacă ai văzut filme precum Hot Shots! sau parodiile lui Mel Brooks, atunci știi la ce să te aștepți.

Am toate cărțile lui Jonathan Coe în bibliotecă însă nu am avut ocazia să mă apuc de vreuna pănâ acum. Ei bine, cu Expo 58, deși nu este un volum care să rupă gura târgului, m-a câștigat de cititor fidel.

Thomas Foley este un simplu funcționar în cadrul Biroului Central de Informații. Proaspăt tată a unei fetițe, plictisit de locul de muncă și de viața de familie, Thomas Foley este doar un alt individ a cărei viața anostă curge pe lângă el. Astfel că în momentul în care șefii săi îi spun că pentru 6 luni o să fie detașat la Expoziția de la Bruxelles pentru a superviza pub-ul Britannia, acesta nu stă pe gânduri și acceptă imediat. Thomas habar nu are ce-l așteaptă și cât de complicată îi va deveni viața…

Sunt sigur că Expo 58 nu este cel mai bun roman al lui Jonathan Coe și că el poate mult mai mult de-atât. Cartea este foarte bine scrisă (și foarte bine tradusă de Nadine Vlădescu și Sanda Watt) și acțiunea este bine temperată. Personajele lui Coe sunt veridice și fiecare are un farmec aparte. Mi-a plăcut modul subtil de a-și crea și prezenta personajele. Deși nu intră foarte mult în detalii, Jonathan Coe reușește să-și contureze personajele secundare lăsând-ți impresia că ai putea să recunoști oamenii despre care se vorbește în carte, oricând pe stradă.

Narațiunea este rapidă și cursivă. Nimic nu este uitat și totul este așezat la locul lui de fiecare dată când Coe încheie un capitol. S-ar putea să-ți pară ciudată fraza de mai sus cu ”așezat la locul lui” dar, din punctul meu de vedere este foarte important ca o carte structurată pe capitole să aibe parte de-o drămuire foarte clară. Nu o dată am pățit să citesc o carte în care autorul să termine un capitol în coadă de pește la care să revină după cine știe câte pagini, lăsându-mă frustrat și nervos că nu știu și nu înțeleg ce se întâmplă de fapt. Ei bine, Jonathan Coe este foarte organizat. Totul este bine fișat, așezat, construit. Este o adevărată plăcere să citești un roman de spionaj amuzant și inteligent.

Romanul are doar trei stele pentru că am anticipat foarte multe dintre răsturnările de situație. Probabil că asta a și fost intenția autorului, având în vedere că parodiază romanele de gen, însă pe mine m-a prins în vraja unui roman de spionaj și am avut alte așteptări. Dacă Jonathan Coe a vrut să facă acest roman o parodie totală și a lăsat răsturnările de situație să se întrevadă doar ca să se distreze pe seama scriitorilor de duzină care au abordat în draci acest gen la un moment dat, atunci i-a ieșit de minune și pe mine m-a păcălit bine de tot.

P.S. – mi-a plăcut foarte mult că Jonathan Coe este foarte atent la moravurile vremii – printre altele, atenția acordată fumatului și credința că fumatul este benefic; sunt câteva observații foarte amuzante în context.

View all my reviews

Anunțuri

Un gând despre „Review: Expo ’58

  1. Pingback: “Expo ’58” – Jonathan Coe | fructitza

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s