Draga viata – Alice Munro


Draga viata
Draga viata by Alice Munro
My rating: 5 of 5 stars

Alice Munro scrie bine pentru ca a luat Premiul Nobel pentru Literatura.
Alice Munro a luat Premiul Nobel pentru Literatura pentru ca scrie bine.
Genul de propozitii/prezentari care-i fac pe unii oameni sa cumpere anumite carti. Adeseori sa-si ia teapa, vezi cazul Herta Muller. Care a luat Premiul Nobel pentru Literatura dar nimeni nu stie adevaratele considerente. In orice caz, nu datorita scriiturii deosebite.
Nu stiu cum as putea sa recenzez si sa povestesc si sa va conving ca Alice Munro merita si trebuie citita.
As putea sa tin o litanie a povestirilor din volum, sa ma opresc asupra fiecareia si sa spun ce mi-a placut. Dar nu prea inteleg acest tip de recenzii. Am impresia ca cel care scrie despre o carte in acest mod vrea sa demonstreze, de fapt, publicului sau ca a citit intr-adevar volumul. Or, faptul ca cineva a citit o carte, pe mine nu m-a convins niciodata sa vreau si eu sa o citesc…
Ca sa nu mai zic ca cititorii/prietenii tai trebuie sa te respecte foarte tare ca sa se apuce si ei sa citeasca o carte doar pentru ca ai prezentat-o tu. Sau pentru ca o prezinti fara niciun alt argument decat faptul ca ai citit-o si ti-a placut.
As putea sa prezint aceasta carte vorbind despre personajele carora scriitoarea le da viata intr-un mod atat de sublim. Mai ca auzi si simti chinurile facerii. Alice Munro ar trebui sa fie mandra de progeniturile ei. Sau invers. Sau invers?
Sau as putea sa incep sa perorez despre problemele pe care autoarea le propune spre discutie cititorului. Dar atunci am da intr-un fel de filosofie de birt si intreg demersul artistic al scriitorului s-ar duce naibii. Dar as putea sa fac asta pentru ca, nu o data, am vazut ce discutii aprinse nasc interpretarile nastrusnice ale vreunui cititor. Atunci sigur cativa vor citi cartea doar ca sa se arunce in torentul de vorbe.
Sau sa incep sa insir propozitii pretentioase, de preferat neinteligibile, dar pline de cuvinte care suna interesant.
Sincer, nu stiu cum as putea sa scriu o recenzie la Draga Viata de Alice Munro astfel incat sa-i fac pe toti ce-i care ma cunosc sa o citeasca. As vrea sa o citeasca si sa simta placerea lecturii pe care doar o scriitura de calitatea o poate oferi. Sunt sigur ca daca ajungi intr-o librarie si iei aceasta carte in mana si o deschizi la o povestire, oricare, ai sa pleci cu ea in geanta/mana/buzunar.
Alice Munro are mai mult decat talent scriitoricesc. Propozitiile pe care le construieste sunt scurte, intepatoare, adeseori transeaza situatiile si sentimentele cu o dexteritatea de chirurg. Personajele sunt foarte bine construite, interesante, problematice si te lasa, nu o data, siderat.
Nu prea citesc carti scrise de femei pentru ca nu le inteleg, sub nicio forma, diatribele, perspectivele asupra vietii, perceptiile, efuziunile sentimentale sau deciziile. Ma sperie ingrozitor cartile scrise de femei, despre femei si cu femei. Mai bine citesc Heidegger sau Kant in germana cu un dictionar in mana pentru ca nu cunosc mai deloc limba decat sa incerc sa ma lupt cu un roman prost de 100 de pagini scris de o femeie.
Alice Munro a intrat in topul femeilor scriitoare de care nu-mi este frica si pe care le urmaresc si le citesc cu placere, fiind, alaturi de Joyce Carol Oates, Margaret Atwood, Ludmila Ulitkaia si Tatiana Tolstaia.
Nu stiu daca se poate chema misoginism faptul ca am o toleranta extrem de scazuta la scriitoare, dar, iti spun cat se poate de sincer, romanele si povestirile femeilor ma sperie, ma inspaimanta de-a dreptul, adeseori lasandu-ma cu o frica de nedescris cand citesc cate un fragment in care sentimentele acestora curg la fel de violent precum o cascada.
Trebuie sa recunosc ca primele 2 povestiri din Draga viata le-am citit si resimtit ca si cum as fi citit ceva de Clive Barker sau Lovecraft sau Poe. Insa Alice Munro a intregit cvinteta, momentan sfanta, a scriitoarelor care, din punctul meu de vedere, fac accesibil barbatilor acest straniu, misterios si escherian fel de a fi al femeilor.
Recenzia nu a iesit deloc asa cum mi-am propus si cum am gandit-o aseara la cateva ore bune dupa miezul noptii. Insa concluzia este una singura si extrem de clara: Tu, cel care-mi citesti recenziile si gasesti, uneori, placere in ele si recomandari care-ti sunt pe plac, pune mana si citeste cartea aceasta; trebuie sa ma crezi pe cuvant pentru ca altfel nu mi-as fi dedicat atata timp sa fac o prezentare care spune mai nimic despre o carte pe care, WTF!?!?, insist sa ti-o recomand.

P.S. – tehnoredactarea este sub orice critica! Insa traducerea este decenta si primeste nota de trecere.

View all my reviews

Anunțuri

6 gânduri despre „Draga viata – Alice Munro

    • Ma bucur. 🙂
      Categoric Povestea Cameristei.
      E unul dintre cele mai bune romane distopice citite vreodata de mine.
      Si/sau Ochi de pisica.
      Sa nu te lasi pacalit de coperta.

  1. eu ti-am citit articolul cu aentie + comentariul de mai sus si m-ai convins. „Draga viata” si „Povestea cameristei” sunt in lista mea de must-read. timp sa am, ca-n rest carti bune vad ca tot apar:)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s