CHILLI CON CARTE prezintă: Sărmane creaturi – Alasdair Gray


Titlu: Sărmane creaturi

Autor: Alasdair Gray

Traducere: Magda Teodorescu

Nr. Pagini: 295

Editura: Polirom

An: publicat – 1992/tradus – 2013

Preț: 27,95 lei

Se găsește: pe situl editurii Polirom și în librăriile Grupului Librarium (Timișoara: Cartea de nisip)

Cel mai mare romancier scoțian de la Walter Scott încoace spune Anthony Burgess despre Alasdair Gray. Sunt sigur că dacă Sir Walter Scott ar putea să ne trimită un mesaj din țărână ar renunța la titlul de cel mai mare romancier scoțian în favoarea lui Alasdair Gray.

Alasdair Gray, autorul monumentalului Lanark, recidivează cu Poor Things (Sărmane creaturi în traducerea superbă a Magdei Teodorescu apărută la Polirom în 2013 ), recreând o atmosferă fantastică, ajutându-se de data aceasta de mitul monstrului Frankenstein al faimoasei Mary Shelley.

Volumul este foarte interesant construit, începând cu o dizertație menită a susține autenticitatea personajelor cu care ne vom întâlni și a evenimentelor petrecute. Atât începutul cărții cât și sfârșitul încearcă să ne convingă că toate întâmplările povestite au fost cât se poate de reale. Alasdair Gray, cu stilul său când colocvial, când beletristic, reușește să planteze sămânța îndoielii și să te facă să-ți pui semne de întrebare care te pot duce spre google sau wikipedia ca să verifici autenticitatea povestirii pe care tocmai ai citit-o.

În opinia mea, acest lucru îl recomandă pe Alasdair Gray drept un mare și genial scriitor pe care nu trebuie să-l ratezi și cu care te poți delecta indiferent de gusturi.

Toate creaturile lui Alasdair Gray sunt sărmane. Unele sunt sărmane din punct de vedere financiar, altele emoțional, altele spiritual, altele intelectual. Panoplia de creaturi nefericite este foarte bine aleasă și zugrăvită, începând cu Archibald McCandless și cu prietenul său Godwin Baxter. Dacă Archibald este un doctor mărunțel fără prea multe șanse de face ceva memorabil, în schimb prietenul său, grotesc în înfățișare și comportament, Godwin Baxter, se pare că are toate șansele să marcheze cu prezența sa uriașă filele îngălbenite ale istoriei secolului XX.

Godwin Baxter este un chirug remarcabil care, se pare, a descoperit o modalitate de reanima trupuri neînsuflețite, modalitate pe care după ce a testat-o pe iepurii săi, o aplică și unei frumoase sinucigașe gravide. Bella Baxter, după cum va fi numită după învierea miraculoasă executată de către God după cum îi place Bellei să-l alinte pe salvatorul ei, este o tânără superbă însă cu minte de copil, mai exact cu mintea copilului pe care-l purta în pântece. Volubilă precum o infantă și senzuală precum o nimfetă, Bella îl cucerește pe sărmanul Archibald, promițându-i mâna și logodindu-se cu el după o tandră atingere oferită în timpul unei promenade și în urma unei evadări de lângă paznicul Godwin.

Erotismul candid al Bellei Baxter subjugă însă și alte inimi, una dintre ele aparținându-i cartoforului și afemeiatului Duncan Wedderburn, care-i propune să fugă cu el în lume. În ciuda călătoriilor lungi pe care Godwin i le-a oferit Bellei, tânăra este fascinată de promisiunea amorezului și cu gândul nopților fierbinți pe care urmează să le petreacă lângă Duncan, îi părăsește pe cei doi prieteni, plecând în luna de miere alături de pătimașul avocat.

Călătoria Bellei este prezentată sub forma unor lungi scrisori pe care care aceasta le trimite lui Godwin, cei doi citind avid experiențele frumoasei pierdute. Pe măsură ce Bella se îndepărtează de casă, scrisul și modul ei de exprimare se schimbă din ce în ce mai vizibil, tânăra demonstrând că se maturizează și devine din ce în ce mai inteligentă. Drumul spre maturizare al Bellei este însă plin de dezamăgiri, realitatea crudă a vieții și persoanele cinice pe care le întâlnește o ajută să-și contruiască ușor-ușor o imagine proprie despre lumea înconjurătoare. Lunga călătorie alături de Duncan va avea un impact major asupra personalitășii Bellei, fapt care se va putea observa după moartea lui Archibald, Archibald care se va bucura pănă la urmă de mâna ei. Bineînțeles, nu înainte de a-l cunoaște pe adevăratul soț al Bellei, de dinainte de a deveni Bella Baxter, generalul sir Aubrey de la Pole Blessington, baronet. Fulgerul Blessington apare din senin la cununia religioasă dintre Bella și Archibald, întâlnirea sfârșindu-se dramatic și într-un stil demn de o tragedie greacă cu puternice influențe gotice.

Nu vreau să răpesc cititorului plăcerea deznodământului, astfel că nu am să dau detalii legate de ciocnirea titanilor, Godwin și Blessington, dar te ațâț spunându-ți că la sfârșitul memoriile lui Archibald, Bella are și ea o scrisoare, o scrisoare dedicată viitorilor descendenți McCandless și care este punctul culminant al romanului.

Vreau să las cititorului să descopere imaginile pe care graficianul Alasdair Gray le-a ascuns în rândurile romanului Sărmane creaturi pentru că desenele merită descoperite și văzute, nu povestite.

Romanul este scris bine, în stilul caracteristic scoțianului, traducerea excelentă, cele aproape 300 de pagini oferind o desfătare literară cum rar ai ocazia să găsești, indiferent dacă sunt discuții filosofice sau impresii de călătorie.

Citat favorit: ”Numai religiile proaste sunt dependente de mistere, așa cum guvernele proaste depind de polițiile secrete” – Godwin Baxter, Sărmane creaturi de Alasdair Gray

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s