Concluzii la o săptămână după Oscar-uri


Multe statuete au plecat acolo unde mă așteptam, însă au fost și ceva surprize. Mult prea puține, dar Academia e foarte previzibilă în ultimul timp.

Cel mai bun film: Academia zice Argo. Eu zic că nu pricep de ce, dar în fine, statueta s-a dus la Argo, iar americanii, am impresia, că au făcut cu ochiul, cu ocazia asta, din nou Iranului și au transmis un mesaj politic și propagandistic șmecher către arabi: Băi, nu uitați că v-am fentat o dată, o putem face din nou, oricând, așa că stați potoliți! Eu insist în continuare că Amour era adevăratul film care merita Oscar-ul sau, măcar, Life of Pi. Dar academicienii sunt academicieni, iar eu un prăpădit care scrie pe un blog.

Cel mai bun actor în rol principal: câștigător Daniel Day-Lewis. Nimic surpinzător, toată lumea se aștepta la asta. Săracul  Joaquin Phoenix nu are baftă și gata să ia și el un Oscar. Cu rolul din The Master chiar avea șanse mari, însă Academia s-a obișnuit să-l premieze pe Daniel Day-Lewis și, se pare, că nimeni nu mai are loc de el când este nominalizat. Phoenix chiar a avut un rol dificil și l-a jucat excepțional, creeând un personaj mult mai interesant și mai greu de interpretat decât Lewis.

Cea mai bună actriță în rol principal: Jennifer Lawrence. Cum de a luat statueta Jennifer? Habar nu am. Însă sigur nu am să mă uit din nou la Argintul Caietul bla-bla ca să văd ce mi-a scăpat. Cert este că nu mă așteptam la această decizie din partea Academiei, mai ales când în concurs era Quvenzhané Wallis și Emmanuelle Riva. Amândouă au pierdut în fața unui zâmbet frumușel care vinde. Artă, frate!

Cel mai bun actor în rol secundar: Cristoph Waltz. Mă bucură enorm faptul că Waltz a luat statueta. A fost clar mai bun decât Tommy Lee Jones și De Niro, iar Alan Arkin, deși mi-a plăcut enorm în Argo, nu s-a ridicat la nivelul intrepretării lui Waltz.

Cea mai bună actriță în rol secundar: Anne Hathaway. Nicio supriză. Toată lumea se aștepta la asta. Marea perdantă a fost Helen Hunt care a făcut un rol magistral în cretinătatea de film The Sessions, filmul fiind efectiv un one man, pardon, woman show. Îmi pare rău, Helen. Sincer, Oscar-ul meu merge la tine.

Cel mai bun regizor: Ang Lee. Anterior am scris Affleck pentru că am rămas setat pe Golden Globe-uri (mulțam fain de atenționare, Jovi!). Ang Lee merită premiul, se putea și mai rău, deși, personal, l-aș fi ales pe Paul Thomas Anderson chiar și în detrimentul lui Haneke. Paul Thomas Anderson merita, măcar o nominalizare pentru cum a reușit să transmită emoțiile personajului cu ajutorul camerei în The Master (sunt câteva găselnițe care-ți taie respirația). Haneke, clar nu are ce căuta la Oscar-uri. Frumos că l-au nominalizat, însă Academia clar are o altă viziune asupra cinematografiei. Haneke nu e marele perdant, pentru că nu are nimic de câștigat cu un Oscar, în opinia mea. El are un loc clar și bine definit în istoria mondială a filmului.

Cel mai bun scenariu scris direct pentru ecran: Django Unchained.  D‘Artagnan mother fucker!!!

Cea mai bună adaptare pentru ecran: A câștigat Argo. Mă abțin pentru că nu am terminat de citit Life of Pi. La celelalte mă abțin…

Cea mai bună animație: Brave. De ceeeeeeee??? Acum sincer, de ce trebuie să premiezi aceeași ciorbă încălzită și reîncălzită, cu aceleași eterne probleme și clișee, ca să nu mai spun că animația e plictisitoare, îngrozitor de previzibilă și fără realizări tehnice extraordinare. Oricum, nu am înțeles nici nominalizarea lui Paranorman sau a lui Frankenweenie. Marele perdant este, în opinia mea, Wreck-it Ralph, însă nici măcar în filme, jocurile de odată nu mai sunt interesante.

Cel mai bun film străin: Amour. Previzibil. Bineînțeles că Amour nu avea cum să nu ia acest premiu. Nu am înțeles de ce Rebelle a fost pe lista finală la nominalizați și După dealuri, nu. Adică, dacă bagi niște negrii într-un film și le dai câteva AK47 în mână și încep să se măcelărească, e filmul bun? Amour nu a avut rival, niciunul dintre filmele care i-au stat alături neavând forța necesară să facă uitate sentimentele inoculate de Haneke. A royal affair ar fi avut o șansă dacă nu era Amour.

Anunțuri

4 gânduri despre „Concluzii la o săptămână după Oscar-uri

  1. Oscarurile de anul acesta au fost extrem de previzibile, dupa cum remarcai si tu… Pana si Jennifer Lawrence era considerata favorita, deci nu au surprins prin nimic.
    Şi totuşi, nu Ben Affleck a câştigat premiul pentru cel mai bun regizor, nici măcar nu a fost nominalizat (trebuiau să surpindă şi ei la nominalizări prin ceva). Ang Lee a fost acolo marele câştigător…

    • Da, corect. Am ramas setat pe Golden Globes, premii care m-au scos din sarite anul asta cu stilul extrem de enervant de a juriza.
      Multam fain de atentionare. 🙂
      Modific.

  2. eu cred ca previzibilitatea Oscarurilor sta in marea publicitate inainte de festival…fiecare mare/mic critic parcă fac un front comun şi ne dă favoriţii pe tavă după care ne trezim…frate totul a fost asa previzibil…pai cum sa nu fie asa daca se vorbeste despre câstigator cu „jumatate” de an inainte…;)

    • 🙂
      Asta si faptul ca deja parca Academia are stabilit un algoritm si niste preferati. Deja nu este greu, indiferent de-si fac reclama au ba, ca sa-ti dai seama cine va castiga.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s