Top 10 Benzi de la DC – locul 9


aici<–Locul 10

Suicide Squad

de John Ostrander și Luke McDonnel

Suicide Squad e o bandă despre răufăcători forțați să lucreze pentru guvern pentru a-și ispăși mai repede pedeapsa. A început să fie publicată din 1987 și încă încerc să îmi imaginez cum se poate așa ceva. Nu este nimic la nivelul lui Dark Knight Returns sau Watchmen, nu apare geniul din acele benzi, însă face ceva ce nicio altă bandă n-am văzut să facă. Învață lecțiile care trebuiau învățate din ele, în special din DKR. Nu știu cât e meritul lui John Ostrander, cât al lui Luke McDonnell, dar apar rândurile de patru panouri, panourile lungi și subțiri sau alte elemente de structură prin care se poate produce o narațiune densă și cu un pas controlat, fără a asalta abuziv cititorul cu informație. Stilul vizual e un pic mai pătrățos, mai rugos decât ce oferea DC la acea vreme, e un pic mai murdar și mai realist fără a-ți arunca asta în față. Nu cu mult, pentru că se putea trezi cineva din CCA că e prea subversiv (au fost cazuri), dar efectul e sesizabil. Personajele, bănuiesc că din motive corporatiste, nu ies decât rareori din costum, dar stilul și culorile un pic mai mate fac minuni pentru a reduce ridicolul situațiilor. Luptele sunt viscerale și interesante și sunt…lupte, nu doar mijloace de a arunca expozițiune în cititor. Nu se reduc la azvârlit pumni sau raze rozalii ci implică manevre reale, iar armele de foc chiar sunt folosite,  gloanțele își nimeresc ținta, nu întodeauna fatal sau astfel încât să incapaciteze imediat, făcând tot conflictul să capete tensiune, în ciuda scalei sale pedestre.

Poveștile iau întorsături de situație logice, dar neașteptate și chiar originale ceea ce se realizează nu prin reprimarea informației ci prin manipularea tensiunii și a pasului cu care se desfășoară acțiunea. Dialogul e credibil și cu toate că se găsește în cantități considerabile e plăcut, fiecare personaj are o voce, un mod distinct de a vorbi prin care i se reflectă personalitatea, iar conversațiile par a fi în general schimburi naturale de replici. Iar atunci când e nevoie de expoziție forțată, uneori impusă, Ostrander recunoaște artificialitatea procedeului. Poate cam des. Situațiile sociale sensibile și problemele politice sunt tratate cu respect și chiar comentate competent, nu numai folosite pe post de decor pentru a oferi importanță unor povești care nu o merită.

Ceea ce vreau să spun e că Suicide Squad e mai mult sau mai puțin doar o bandă de acțiune. Dar una realizată exemplar, astfel încât, după părerea mea, pune la zid multe astfel de benzi contemporane. Iar de aceea a avut o influență mai puternică cu privire la evoluția universului DC decât alte benzi din aceeași perioadă, poate mai populare. Și chiar dacă subiectul poate descuraja firile mai puțin impresionate de bravură și violență, trebuie să menționez, măcar pentru cei care considera genul ca fiind superficial, că tocmai acțiunea e printre lucrurile pe care o bandă desenată le face cel mai greu.

Locul 8 –>aici

Anunțuri

3 gânduri despre „Top 10 Benzi de la DC – locul 9

  1. Pingback: Top 10 Benzi de la DC – locul 10 « Razvan Van Firescu

  2. Pingback: Top 10 Benzi de la DC – locul 8 « Razvan Van Firescu

  3. Pingback: Index + O întrebare « Razvan Van Firescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s