Berserk – Part I



M-am gândit să iau o pauză de la recenzii mai seriose și să vorbesc despre manga. Nu zic asta pentru că aș considera manga mai puțin importantă, ci pentru că evident o privesc complet greșit, nu ca un fenomen în sine ci ca un alt mod de a face benzi desenate, iar criticile sau laudele mele vor fi influențate de anumite preconcepții(cum ar fi o nevoie de autocenzură, densitate a narațiunii etc.). Nu mai știu sigur dacă Berserk sau Akira a fost ultima manga pe care am citit-o după care am început să citesc benzi occidentale, însă pentru mult timp nu m-am mai atins de ele. Până vara asta cred. Începem cu Berserk mulțumită unei aruncări de monezi.

Am discutat foarte scurt despre ea când am adus aminte de al său personaj principal într-o listă cu analogi ai Conan Barbarului. Berserk parcă a apărut în 1990, creată de Kentarō Miura și ca multe benzi japoneze foarte populare nu s-a terminat, fiind publicată chiar și acum, cu un posibil final într-un viitor nu știu sigur cât de apropiat. Sardonic aș zice că povestea este lungită artificial.


Acțiunea se desfășoară într-un tărâm foarte asemănător cu Europa, probabil prin Danemarca, în pragul Renașterii, tărâm care se confruntă cu tulburări politice, inchiziție, conflicte religioase, dar și cu o invazie din partea unei civilizații istorice asemănătoare cu cea indiană, Kushanii. Din loc în loc au loc incidente cu tentă supranaturală, însă în general rămân la scară mică. Câte un baron se metamorfozează într-un demon, câte un cult păgân se bucură în mod exagerat de plăcerile cărnii, sau pe lângă cu sătuc s-a aciuat o haită de monștri. Stilul în care este desenată bandă îi face un foarte mare serviciu, aproape tot ce nu este o față de personaj fiind foarte meticulos pus în pagină, conferind un sentiment ciudat de realism și de fizicalitate celor prezentate. Detalierea asta , când este aplicată armurii și armelor, sau chiar lui Guts însuși arată chinurile prin care trece și face ca luptele sale să aibă chiar mai mult impact.

Orașe pline de oameni, armate întregi cu soldați în armuri distincte și expresii variate, încăperi vaste logic decorate, toate astea fac întâmplările să aibă mai multă greutate, mai multă semnificație pentru că au loc într-o lume foarte reală. Dar Midland, cum este denumită regiunea în care se petrec mare parte din evenimente, este mult mai mult decât o țară medievală, este un arhetip construit din erori istorice, romantizări și degenerări ale evenimentelor ce au avut cu adevărat loc. De aceea ar putea părea chiar mai veridică decât una reprezentată cu maxim de fidelitate, pentru că nu corespunde tratatelor istorice ci subconștientului nostru colectiv. Tehnic așa se contruiesc aproape toate lumile fantasy bune, prin proiecții, însă invadat fiind de zeci de pseudo-Middle Earths absolut generice, un asemenea cadru bine construit este o oază de aer proaspăt și pare chiar o noutate.

Iar ceea ce e cu adevărat terifiant e că elementul supranatural apare ca materializare a dorințelor extreme, a trăirilor foarte puternice. Creaturile devin pedepse poetice sau binecuvântări amare ale unor zei misterioși. Monștrii sunt foarte freudieni, ca niște mase de simboluri falice și vaginale. Sunt reprezentări ale pornirilor primare, iar înfrângându-le se realizează o purificare și o transcedere a naturii umane.

Continuarea aici.

Anunțuri

Un gând despre „Berserk – Part I

  1. Pingback: Berserk – Part II « Razvan Van Firescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s