Seducătoarea din Florenţa – Salman Rushdie


Seducătoarea din Florenţa a lui Rushdie poate fi comparată cu un basm din O mie şi un de nopţi sau cu una din acele Poveşti nemuritoare specifice fiecărei naţiuni, povestiri care recunosc că mie unuia mi-au bântuit copilăria.

Fantastic, alegoric, dionisiac, basmul lui Rushdie surprinde o perioadă istorică reală, răsturnând-o , răstălmăcind-o, plin de umor şi inventiv, într-o epopee fantezistă, populată de personaje ce aduc foarte mult cu iubitorii de înţelepciune din dialogurile lui Platon. Realitatea şi fantasticul se împletesc ameţitor construind tărâmul de vis al poveştii zidite pe evenimente istorice reale. Diferenţa dintre basm şi mundan este aproape inexistentă, acest lucru fiind posibil doar datorită povestirilor ţinute de vocile personajelor decupate din istorie şi pierdute pe tărâmul viselor şi al iluziilor.

Povestea Seducătoarei din Florenţa începe şi se termină în mister, desfăşurarea acţiunii fiind adeseori asimilată într-nu dialog filosofic despre dragoste şi putere. Capacitatea personajelor de a visa şi modela fantasticul, le oferă şansa de a trăi trecutul, prezentul şi viitorul ca într-o reverie, acţiunile acestora având efectul dorit doar datorită abilităţii de a deveni atemporali, ireali şi magici. Discuţiile filosofice nasc povestea, iar povestea dă tâlcul discuţiilor. Argumentele sunt acţiuni iar acţiunile ajută la formarea gândirii critice filosofice. Basm în real, real în basm, basm în basm , real în real este jocul propus de Rushdie în acest roman. Aproape toate personajele sunt seducătoare şi capabile să provoace trăiri senzuale extatice şi să manipuleze raţional, precum şi să se impună dogmatic cu ajutorul credinţei în magie şi vrăjitorie, însă nici unul nu reuşeşte să depăşească bariera timpului şi a spaţiului aşa cum o face Seducătoarea Qara Kiz.

Frumoasă, puternică, vrăjitoare, amantă perfectă, angelică, prinţesă ascunsă, domniţa Ochi Negri este însuşi basmul pe care Mogor dell’Amore îl spune împăratului Akbar. Femeia de o frumuseţe atât de pură încât, se pare, are nevoie de o Oglindă umană pentru a fi văzută de două ori, reflecţia fadă într-un ochi de apă sau de sticlă nefiind suficientă.

Înger al Morţii, înger al Frumuseţii, Regină a Extazului, Stăpâna a Sentimentele, Qatar Koz nu reuşeşte să atingă perfecţiunea nemaifiind capabilă să dea viaţă.

Tributul plătit extraordinarelor atribute de ordin divin este fertilitatea. Magicul şi divinul se ştirbesc în uman, sterilitatea îi distruge feminitatea mundană pentru a întregi oniricul. Cadrul alegoric al romanului sfidează sublimul; Oglinda, copia perfectă a domniţei Ochi Negri e singura ce poate să zămislească viitorul, singura ce poate să facă posibilă povestea, singura ce poate asigura nemurirea istoriei Seducătoarei din Florenţa, născând pe cel ce va face posibilă reapariţia Prinţesei Ascunse şi astfel, să poată să se întoarcă pe tărâmul ce l-a părăsit.

În Seducătoarea din Florenţa, Salman Rushdie construieşte o panoplie în care aşează personaje universale.

Într-un roman de 300 de pagini Rushdie construieşte o panoplie universală de personaje adunate de la Platon trecând pe la Dumas şi culminând cu Bram Stoker şi ţese o poveste romantică pe marginile căreia se poartă un discurs filosofic în care raţiunea şi sentimentele umane cosntruiesc un sistem argumentativ bazat pe dragostea de viaţă şi înţelepciune. Un crochiu viu de idei şi afecte pentru a închina o odă sensiblităţii şi umanului.

P.S. Gurile rele spun că Rushdie a învăţat regula care îi aduce succesul şi în romanul de faţă nu face altceva decât să-şi pună în aplicare exerciţiul creator învăţat. Eu tind să-i contrazic pentru că Seducătoarea din Florenţa se diferenţează de multe dintre scrierile sale şi dacă ar fi să exercite doar învăţăturile scriitor atunci o face pentru a resuscita ce a vrut să  facă în Grimus. E de condamnat că profită de experienţa cumulată pentru a “rescrie” Grimus? Eu zic că nu şi singurii care au de câştigat suntem doar noi, cititorii.

Lectură plăcută şi numai bine.

Anunțuri

Un gând despre „Seducătoarea din Florenţa – Salman Rushdie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s