Junky- William S. Burroughs


 

Motto:

„Apocalipsa sunt eu!”

              yourdrug 23.06.2008

 

Junky- William S. Burroughs

 

 

 

    Cînd am citit Junky, mi-a rămas un gust amar. Nu mi-a plăcut deloc romanul şi l-am lăsat uitat uitat într-un colţ. Deşi am citit biografia lui Burroughs, la acel moment, nimic nu mă putea face să-l mai iau în mînă. Nu am să mă apuc să povestesc despre el, despre Burroughs, artistul universal, dependent de droguri, întemeietor al generaţiei Beat, deoarece nu vreau să fac aici o prezentare a omului Burroughs, artist complex şi plin de surprize. Tot ce am să spun este că scrisul i-a fost declanşat de un trăgaci: trăgaciul care a trimis glonţul ce a zburat creierii nevestei sale.

Junky este un roman autobiografic într-o măsură destul de mare. Burroughs “s-a luptat” cu dependenţa de morfină, heroină şi cocaină, vînzînd droguri pentru a-şi procura droguri. Drogul pentru Burroughs era un modus vivendi la cel mai înalt nivel. Ruperea de realitate şi încălcarea în mod repetat a legislaţiei americane privind deţinerea şi vînzarea de stupefiante, i-au adus lui Burroughs procese după procese. Lumea paralelă în care sălăşluia omul personaj Burroughs se găseşte în romanele sale. Iar Junky e scrisoarea de intenţie pentru admiterea în lumea Geniilor  Consumatori de Substanţe Interzise, lume în care îi regăsim pe Poe, Apollinaire, Castaneda, Ion Barbu ( da, da, acel Ion Barbu a fost consumator de opium ) şi alţii.

Stilistic, romanul Junky e nul. Puterea simplităţii loveşte cu bestialitate, reuşind să tîrască cititorul pe panta abruptă a dependenţei de drog, transformînd “boala” în instinct, “nevoia” e un mod de a trăi, dozele sunt la fel de importante şi imposibil de neimaginat ca şi mersul la baie, somnul şi mesele zilnice. Drogul este legat în mod direct de setea de sex. William Lee nu are nici o prejudecată cînd vine vorba de satisfacerea poftelor sexuale. Bisexual fiind, racolează tineri de pe stradă, plătindu-i şi dîndu-le droguri.

Romanul e schiţa unui suflet în căutare. O parabolă a unei perioade în care omul poate fi rătăcitor şi neastîmpărat. Detalii despre modul în care se fac tranzacţiile, cum se acoperă urmele, cum se prepară dozele, pot face deliciul publicului neavenit în căutare de senzaţii literare hardcore. Însă nu despre asta este vorba în Junky. Nu de asta se recomandă. Nu de asta eu îl consider pe Burroughs un Da Vinci modern.

Urmează recenzii la Pederast, Oraşele Nopţilor Purpurii, Ghemul Fundăturilor, ţărmurile Vestice si Prînzul Dezgolit.

Vă invit la o călătorie în imaginaţia debordantă a unui om ce poate să scurtcircuiteze sinapsele cu forţa şi explozia unui drog.

Anunțuri

Un gând despre „Junky- William S. Burroughs

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s